Una dintre soluţiile pentru dezvoltarea capitalului privat românesc în Cluj şi în Bistriţa-Năsăud ar putea fi reprezentată de o implicare mai mare a liderilor politici în promovarea afacerilor româneşti peste hotare, având în vedere că în Franţa, de exemplu, şeful statului a făcut lobby pentru o firmă privată, care a câştigat astfel un contract mare.
„Am fost odată în Egipt într-o perioadă în care era şi o delegaţie formată din preşedintele francez de la acea vreme şi câţiva miniştri, unde s-a făcut lobby şi s-a semnat un contract pentru Alstom în valoare de peste 400 de milioane de euro. La noi unde s-a făcut vreodată lobby pentru o companie românească în afară? Preşedintele Franţei a făcut lobby pentru o firmă franceză privată“, a spus Ştefan Gadola, fondator şi membru în Consiliul de Administraţie în cadrul EnergoBit Group, unul dintre cei mai mari furnizori de echipamente şi servicii pentru domeniul energetic, cu o cifră de afaceri de 85 de milioane de euro anul trecut. Afirmaţia sa a venit ca o reacţie după ce a fost întrebat dacă, în cei mai bine de 25 de ani de când a intrat în business, a fost invitat de reprezentanţi ai Guvernului să-i însoţească în vreo delegaţie oficială peste hotare, Gadola spunând că nu-şi aminteşte de vreo astfel de invitaţie. El a mai spus că pentru un antreprenor român este foarte greu să pătrundă pe o piaţă externă cum ar fi Spania sau Portugalia, de exemplu, pentru că „îţi găsesc orice ca să fii eliminat“, pe când în alte ţări autorităţile găsesc metode prin care să-şi susţină antreprenorii care se extind în străinătate.
Despre nevoia implicării statului pentru sprijinirea antreprenorilor a vorbit şi Horia Ciorcilă, preşedintele Băncii Transilvania, care a spus că statul trebuie să „pedaleze“ în urma firmelor private şi să le sprijine prin dezvoltarea infrastructurii de orice tip, fie că este de educaţie, de transport sau sanitară şi să ajute la reducerea birocraţiei.
„Încercăm să găsim companii care pot să crească. Am avut şi experienţe neplăcute, dar am învăţat şi învăţăm atât din reuşitele partenerilor, cât şi din eşecurile lor. (...) Foarte important este că din cele 470.000 de IMM-uri din România multe au ajuns sau vor ajunge de la stadiul de IMM la companii mari şi trebuie să meargă la Bursă sau să atragă investitori pentru a se dezvolta. Este bine să ai companii mici, pentru că ţin economia sănătoasă, însă o ţară nu contează în lumea globalizată fără forţă economică, iar pentru asta trebuie să existe şi companii mari puternice. Nici politicienii nu au despre ce să discute atunci când merg în străinătate dacă nu reprezintă o economie puternică“, a spus Horia Ciorcilă.
El a mai spus că rolul multinaţionalelor şi al capitalului străin în ultimii 10- 15 ani a fost „excepţional“, pentru că au adus capital, know how şi branduri care au schimbat România, însă trebuie să existe un echilibru între capitalul privat autohton şi capitalul străin.
România are în prezent o „masă critică“ de companii care au toate atributele pentru a rezista şi peste 10 ani pe piaţa locală, iar evoluţia acestora este un indicator despre cum ar arăta viitorul economic al ţării peste un deceniu. În prezent, experţii Băncii Naţionale lucrează la o cercetare privind viitorul economiei româneşti pe baza analizei bilanţurilor companiilor locale din 1990 încoace.
„Durata medie a unei firme în România este de circa 7 ani. Există o masă critică a firmelor care reprezintă viitorul României, caracterizată prin faptul că au avut creştere economică susţinută şi şi-au păstrat bilanţurile în ordine. Media anualizată a creşterii în ultimul deceniu în cazul acestor firme a fost de circa 5%, aproape dublu faţă de creşterea medie a economiei“, a spus Florian Neagu, director adjunct al Direcţiei de Stabilitate Financiară din cadrul BNR.
Totuşi, a avertizat el, rezultatele preliminare ale acestui studiu arată că aceste firme care vor modela viitorul economic al României au aceeaşi cultură a inovaţiei de la începutul anilor 1990, deşi dezvoltarea lor ar trebui să se facă în primul rând folosind inovaţia şi cunoaşterea.
Pe de altă parte, antreprenorii clujeni spun că deja încearcă să vină cu noi idei care să îi ajute la dezvoltarea businessurilor. „Cu ce încercăm noi să venim nou pentru creştere este zona de exporturi de servicii, unde am început să deschidem sucursale în alte ţări. Dintr-un total de 600 de angajaţi, 150 lucrează în alte ţări unde exportăm servicii, care sunt plătiţi cu cel puţin salariul minim din ţara respectivă. (...) Indicatorii macro ai României arată că stăm foarte bine prin comparaţie cu alte ţări, de aceea ar trebui ca noi, antreprenorii, să avem mai mult curaj să achiziţionăm companii, să exportăm şi să ne batem cu alţii“, a spus Teofil Mureşan, acţionar & CEO în cadrul Electrogrup, companie specializată în livrarea de proiecte la cheie pentru sectoarele energiei şi telecomunicaţiilor.
Economia românească a beneficiat din plin de aportul adus de sectorul IT, însă antreprenorii din acest domeniu susţin că succesul acestui sector a fost mai mult conjunctural, pentru că dacă nu avea Ucraina probleme poate nu s-ar fi dezvoltat la fel de mult.
„Diferenţa dintre noi şi alte firme de pe piaţă este în zona de inovare, de aceea l-aş contrazice pe domnul Neagu de la Banca Naţională. Avem aceste seminţe ale inovării în toate firmele IT din România, iar cei 15.000 de IT-şti ai Clujului trag economia locală în sus. Avem produse şi idei, dar valoarea adăugată adusă de IT-şti e scoasă în afara ţării“, a spus Voicu Oprean, CEO al AROBS Transilvania Software. El a adăugat că o soluţie dezvoltată de AROBS pentru monitorizarea parcului auto, dezvoltată de 10 programatori, generează în prezent o cifră de afaceri de 10 milioane de euro şi a creat locuri de muncă în zona de marketing şi vânzări.
„Dacă reuşim să îi ţinem aici, toţi IT-ştii generează plusvaloare, iar scopul şi strategia noastră ca firmă este să dăm cât mai multă putere acestor oameni ca să genereze produse inovative şi să îi ajutăm să se lanseze în piaţă. Clujul va livra viitorul Google sau Facebook“, a mai spus Voicu Oprean.
Teofil Mureşan, acţionar & CEO în cadrul Electrogrup: „Indicatorii macro ai României arată că stăm foarte bine prin comparaţie cu alte ţări, de aceea ar trebui ca noi, antreprenorii, să avem mai mult curaj să achiziţionăm companii, să exportăm şi să ne batem cu alţii.“
Horia Ciorcilă, preşedintele Băncii Transilvania: „Este bine să ai companii mici, pentru că ţin economia sănătoasă, însă o ţară nu contează în lumea globalizată fără forţă economică, iar pentru asta trebuie să existe şi companii mari puternice.“
