Instituţiile internaţionale (FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială) arată în rapoartele lor că anul viitor creşterea economică a României va fi semnificativ mai redusă decât în acest an (în jur de 3,4 - 3,5%). Însă optimismul în România rămâne sus. De pildă, Ministerul Finanţelor se bazează încă pe estimarea de creştere economică în 2017 de 4,5% avansată de Comisia Naţională de Prognoză.
Înainte ca Banca Transilvania să-şi reducă prognozele de creştere, UniCredit Bank anticipa (la începutul lunii) că avansul PIB va accelera în acest an la 4,1%, dar ar putea încetini anul viitor la 3,1%, printre cauze fiind dependenţa de importuri şi încetinirea exporturilor din cauza Brexitului.
Investiţiile (formarea brută de capital fix) au crescut în 2015 cu 8,8%, insuficient însă. Ce se întâmplă acum, de ce nu este menţinut ritmul? Şi companiile, şi populaţia au în memorie criza din 2007 - 2008, explică economistul Băncii Transilvania.
Potrivit lui Rădulescu, statul pare că investeşte - avem o creştere a cheltuielilor de capital de 29% în primele 5 luni ale anului, an/an. Însă în sfera corporate deciziile investitorilor se iau mult mai prudent. Decelarea pe investiţii din T1 2016 vine după un ritm foarte puternic din T4 2015. Companiile au investit în T4 2015 cu un avans de 17% pentru a se pregăti de intrarea în vigoare a reducerii cotei TVA de la 1 ianuarie. „Există o volatilitate de la un trimestru la altul, însă este clar că pe măsură ce s-au intensificat provocările şi pe plan internaţional decelerarea pe investiţii este pronunţată. Ne aşteptăm ca economia să evolueze deja sub potenţial în 2017 - 2018 în absenţa unor şocuri pozitive. Pentru că investiţiile scad, anul viitor ne aşteptăm la un ritm de creştere economică de 4,3%. L-am revizuit uşor în scădere de la 4,6%.”
