Eveniment

ZF propune guvernului Cioloş programul „România 5%“

ZF propune guvernului Cioloş programul „România 5%“
18.11.2015, 00:07 5819

Cum pot fi stimulate antreprenoriatul şi competitivitatea pentru o creştere de 5%

Antreprenoriat şi competitivitate economică

Definiţie competitivitate economică: capacitatea unei entităţi (companie, ţară, guvern) care operează într-o piaţă liberă de a reţine o cotă proprie de piaţă şi de a face profit prin calitatea antreprenorială şi competenţa managerilor, prin caracterul distinct şi calitatea bunurilor/servi­ciilor livrate, prin inovaţie, prin eficienţă şi prin accesul la factorii de producţie.

Situaţia actuală

- Productivitatea medie a între­prin­derilor locale (cifra de afa­ceri pe angajat) este de circa 55.000 de euro pe an, de 8-9 ori mai redusă decât a companiilor din Occident.

- Investitorii străini sunt interesaţi în primul rând de forţa de munca ieftină.

- Economia este dominată de con­trac­te de tip lohn în industria uşoară, în industria de auto­mo­bile.

- În agricultură, jumătate din ex­por­turile de produse agroali­men­tare de 4 mld. euro în 2014 în­seamnă cereale brute şi ani­male vii.

- Doar două companii româneşti din producţie (InterAgro – agri­cul­tură, îngrăşăminte şi Aramis Invest din Baia Mare – mobilă) se află în top 100 exportatori.

- România este una dintre ţările UE care au printre cele mai puţine IMM-uri la mia de lo­cuitori, respectiv 24, în timp ce state precum Estonia, Portu­galia, Austria şi Croaţia numără peste 150 sau chiar 200 de IMM-uri la fiecare o mie de locuitori.

Acţiuni pentru antreprenoriat şi competitivitate

- Identificarea primilor 100 de exportatori cu capital românesc şi chestionarea lor pentru a vedea cum trebuie susţinuţi.

- De identificat în fiecare judeţ primele cinci companii exportatoare cu capital românesc şi actiuni pentru sprijinirea lor.

- Înfiinţarea unei agenţii „Export România“ care să ducă firmele cu capital local în străinătate.

- Intensificarea exporturilor în ţările non-UE (25% din comerţul exterior al României) cu care am devenit exportatori neţi, pentru că sunt o sursă de excedent comercial.

- Intensificarea exporturilor de produse agroa-alimentare procesate (din 4 mld. euro exporturi de produse agro, 2 mld. euro sunt cereale şi animale vii).

- Spaţiul rural consumă mai mult decât produce (subvenţii anuale de la UE de 2 miliarde de euro pe an, ajutoare sociale de 2 miliarde de euro pe an).

- Înfiinţarea în fiecare comună de micro­platforme industriale pentru in­dus­tria lemnului, confecţii metalice, indus­tria agroalimentară.

- Asigurarea transportului comune-oraşe pentru aducerea pe piaţa muncii a celor 3 milioane de lucrători agricoli slabi remuneraţi.

- Finantarea solariilor pentru legume ieftine, finanţarea investiţiei în vaci de carne pentru export.

- Dezvoltarea de hub-uri de business finanţate de către stat.

Principii de acţiune

- Principiul intensificării exporturilor către ţările din afara Uniunii Europene.

- Principiul transformării spaţiului rural într-un motor de creştere economică.

- Principiul eficienţei companiilor de stat.

- Principiul selecţiei investitorilor străini pentru aducerea de campioni industriali, cu tehnologie avansată care să susţină dezvoltarea economiei locale.

- Principiul încurajării investiţiilor în branding.

- Principiul încurajării capitalului românesc.

 

Ce măsuri din domeniul fiscalităţii pot aduce o creştere economică de 5%

Fiscalitate

Definiţie: sistemul de taxe, impozite şi contribuţii sociale dintr-o ţară.

PRINCIPII DE ACŢIUNE

- Principiul reducerii poverii administrative (uşurinţa plăţilor prin promovarea înregistrării, declarării şi plăţii electronice).

- Principiul stabilităţii şi predictabilităţii.

- Principiul diferenţierii TVA.

- Principiul folosirii politicii fiscale ca pârghie de creştere economică.

- Principiul clarităţii legislaţiei fiscale (in dubio contra fiscum).

Situaţia actu­­ală

- 16% impozit pe venit - locul 4 în Uniunea Europeană printre cele mai mici; media în UE este de 39%.

- 16% impozit pe profit - locul 5 în UE printre cele mai mici; media în UE este 23%.

- 45% contribuţii sociale (sănătate şi pensie) - locul 8 n UE printre cele mai mari, media în UE este de 33% din PIB.

- 24% TVA  - locul 4 în UE printre cele mai mari; media UE 21%.

- Doar 32% din PIB venituri la buget, faţă de o medie în UE de 45%.

- Deşi România ar trebui să încaseze 22 mld. euro din TVA, încasează doar 11 mld. euro.

- Evaziunea fiscală este estimată la 20% din PIB, adică aproape 28 mld. euro.

Acţiuni de fiscalitate şi bugetare

- Reducerea numărului de taxe, declaraţii şi plăţi

- Contribuabilul trebuie să fie tratat ca un client

- Informatizare sistem şi comunicare

- Unificare baze de date ale Fiscului, inclusiv cu cele ale Justiţiei

- Simplificarea documentaţiei fiscale atunci când plăţile se fac electronic

- Conectarea tuturor caselor de marcat la un server central

- Fără ordonanţă de urgenţă pe Cod Fiscal

- Codul Fiscal să nu fie modificat decât o dată pe an în primii trei ani

- Sancţiuni pentru emiterea de OUG în domeniul Codului Fiscal

- Facilităţi fiscale sau bugetare pentru exportatori

- Încurajarea prin stimulente fiscale a dezvoltării de noi afaceri

- Acordarea unor deduceri fiscale suplimentare la nivelul mămicilor cu mai mulţi copii, în paralel cu creşterea alocaţiei lunare

- Loteria bonului fiscal

- Reducerea impozitului pe venit la medici

- Dacă o prevedere legală este neclară, atunci contribuabilul care o aplică are dreptate.

- Menţinerea reducerii CAS cu 5% şi în 2016

- Cardul fiscal - pentru orice achiziţie unde ai factură să beneficiezi de puncte fiscale care vor fi acumulate într-un fond din care poţi să-ţi retragi banii după 5 ani.

- Crearea unui fond suveran din participaţiile statului la companiile din energie cu care să fie acoperit deficitul bugetului public de pensii (în 2014 de 3 miliarde de euro).

- Reducerea numărului de angajaţi la stat până la 800.000 de angajaţi, faţă de 1,2 milioane în prezent.

 

Ce acţiuni din domeniul guvernanţei economice pot genera o creştere anuală de 5%

Guvernanţă economică

Definiţie: sistem de reguli, practici şi procese prin care o companie este coordonată şi controlată, care ţine echilibrul între interesele acţionarilor, managementului, clienţilor, furnizorilor, guvernului şi ale comunităţii. Implică toate sferele managementului, de la planuri de acţiune şi control intern până la măsurarea performanţei şi transmiterea de informaţii din interiorul companiei. 

Situaţia actuală

Stat

- Lipsă de transparenţă privind modul cum este cheltuit bugetul consolidat de 44 mld. euro pe an.

- Lipsă de transparenţă şi de criterii la numiri şi avansări în funcţii în administraţie.

- Opacitate la companiile de stat privind bugetul de cheltuieli şi investiţii, salarizare, interesele private ale managementului.

- Doar 8 din cele 150 de companii de stat cu venituri semnificative sunt cotate la BVB.

Privat

- Doar 72 de companii private sunt cotate la BVB din cele 3.000 cu o cifră de afaceri de peste 10 mil. euro pe an.

- Companiile străine, care deţin 50% din cifra de afaceri totală de circa 250 mld. euro a companiilor din România, declară deseori marje de profit minime sau pierderi şi apelează chiar şi la paradisuri fiscale pentru repatrierea profiturilor.

Principii de acţiune

- Principiul competenţei de management a economiei

- Principiul măsurării performanţei cu aceeaşi metrică în sectorul de stat şi în cel privat

- Principiul transparenţei în administraţie, companii de stat şi private

- Principiul profesionalizării managementului companiilor de stat.

Acţiuni de guvernanţă

- După exemplul BNR, vor fi angajaţi în conducerea întreprinderilor de stat şi a instituţiilor publice numai persoane cu media minimum 8 la licenţă şi în timpul anilor de studiu.

- Concursuri dure, eventual organizate chiar de Uniunea Europeană, pentru conducerea instituţiilor publice şi a companiilor de stat.

- Tinerii din multinaţionale să fie atraşi să lucreze 1-3 ani în administraţie prin programul „Implică-te în administrarea banilor noştri“.

- Analiza întreprinderilor private cu pierderi mari (top 100) şi scoaterea la suprafaţă a cheltuielilor nedeductibile.

- Ministerul Economiei să preia rolul de agregator de informaţii sectoriale şi de leadership pentru sectoarele economice.

- Încurajarea legăturilor între mediul academic/de cercetare şi mediul de business pentru inovaţie şi dezvoltare.

- Profesionalizarea administrării companii­lor private/de stat prin constituirea de asociaţii profesionale care să certifice competenţa personalului.

- Contribuabilii sunt „acţionari“ ai statului, iar instituţiile statului le vor raporta periodic ce fac cu banii lor.

- Comisie de cenzori din societatea civilă (5 persoane competente) pentru orice compa­nie de stat cu afaceri de peste 10 milioane de euro şi pentru orice instituţie publică cu cheltuieli de peste un milion de euro pe an.

- Rapoarte trimestriale cu stadiul de atingere a obiectivelor pentru orice companie de stat şi pentru orice instituţie publică.

- Stabilirea de indicatori de performanţă pen­tru instituţiile de stat.

- Legarea veniturilor managerilor/şefilor de insti­tuţii de atingerea obiectivelor sta­bilite.

- Transparenţa angajărilor la stat: toate angajările să fie postate pe un site dedicat, prin concurs.

- Transparenţa listelor cu angajaţii la stat (nume, prenume, functie, CV) afişaţi pe site-ul fiecărei instituţii publice.

- Camere de luat vederi cu transmisie live pe site-ul instituţiilor din biroul fiecărui director de instituţie publică.

- Listarea la bursă a companiilor de stat cu afaceri de peste 10 mil. euro.

- Rapoarte trimestriale ale tututor celor mai mari 30 de companii deţinute de stat care împreuna au afaceri de 10 mld. euro pe an.

- Legarea veniturilor managerilor de perfor­man­ţele de venituri şi profituri ale compa­niilor de stat.

 

Cum putem folosi resursele de capital ca să avem o creştere economică de 5%

Capital

Definiţie: active fi­nan­ciare, fabrici, ma­sini sau echipamente utilizate în producţie.

Principii de acţiune

- Principiul eliberării activelor îngheţate şi aducerea lor în circuitul economic

- Principiul creării şi reţinerii de valoare adăugată în economie

- Principiul dirijării şi atragerii selective a capitalului străin

- Principiul încurajării capitalului românesc

Situaţia locală

- Băncile au stopat creditarea

- Băncile au active de 80 de miliarde de euro, iar creditele acordate se ridică la circa 50 miliarde de euro (25 mld. euro populaţie şi 25 mld. euro către companii), în stagnare din decembrie 2008 încoace.

- Stocul investiţiilor străine se ridică la circa 60 miliarde de euro, cu doar 10 miliarde de euro mai mare faţă de decembrie 2008.

- Stocul capitalului social subscris era de circa 37 mld. euro în martie 2014, în scădere cu 1 mld. Euro faţă de anul anterior.

- Nevoie acută de capital pentru companiile locale.

- 20.000 de companii cu active de peste un milion de euro, cu o cifră de afaceri totală de 160 miliarde de euro, au active totale de 189 miliarde de euro şi datorii totale de 115 miliarde de euro (potrivit Studiului privind solvabilitatea compa­ni­ilor din România realizat de CIT Restructuring).

- Jumătate din companiile semnifi­cative generează pierderi, jumă­tate generează profit.

- 4.000 de companii din cele 20.000 au gradul de îndatorare (datorii totale/active total) mai mare de 100%.

- Statul are o datorie totală de 56 miliarde de euro (aproa­pe 40% din PIB), din care 23 miliarde de euro datorie externă.

- Statul îşi măreşte deficitul anual cu circa 2,2% din PIB (nevoie suplimentară de finanţare de 3 miliarde de euro).

- Datoria externă (publică plus privată) este de 96 miliarde de euro.

Acţiuni de capital

- Atragerea a 100% din fondurile UE (30 mld. euro) pentru 2014-2020 (doar 50% anterior).

- Terenurile, casele, clădirile nefolosite mai mult de un an aflate în perimetrul urban să fie dublu impozitate, apoi la şase luni triplu şi aşa mai departe până se utilizează.

- Terenurile agricole nefolosite impozitate progresiv.

- Crearea unui fond suveran care să includă fonduri din vânzarea/concesionarea de resurse.

- Harta resurselor minerale nefolosite şi acţiuni pentru utilizarea acestora.

- Încurajarea investiţiilor străine în service center-uri, BPO (business process outsourcing), software.

- Încurajarea investiţiilor în componente auto.

- Încurajarea investiţiilor locale în agricultură, echipamente - silozuri, tractoare, maşini agricole.

- Băncile să scoată la vânzare creditele neperformante şi activele din spatele lor - aceasta va aduce eliberarea provizioanelor, mai multă lichiditate şi scăderea dobânzilor la lei. 

- Companiile de asigurări să dea credite (ca în Germania).

- Toate creditele vechi ale companiilor să fie indexate la Euribor şi Robor (Ordonanţa 50 pentru companii).

 

Ce acţiuni din domeniul resurselor umane pot duce la o creştere economică de 5%

Resurse umane

Definiţie resurse umane: totalitatea popu­laţiei apte de muncă în com­panii, în admi­nistraţie, în orga­nizaţii neguver­namentale sau pe cont propriu.

Situaţia actuală

- Din 10 milioane de persoane apte de muncă, doar 5 milioane sunt salariate.

- Doar 14% din populaţia între 15 şi 74 de ani are studii superioare, faţă de 24% media la nivelul Uniunii Europene.

- Din 5 milioane de salariaţi, 1,2 milioane lucrează la stat.

- De patru ani, 50% din generaţia de 18 ani (190.000 de persoane o ge­neraţie) este respinsă la BAC, deci se acumulează milioane de tineri fără şanse pe piaţa muncii, apţi numai pentru slujbe subcalificate.

- 30% din populaţia activă este ocupată în agri­cultură, faţă de doar 5% media în Uniunea Europeană.

Principii de acţiune

- Principiul creşterii clasei de mijloc şi al creşterii salariilor.

- Principiul trecerii de la sectorul primar (agricultură) la cel terţiar (servicii, IT de exemplu) într-o singură generaţie.

- Principiul diminuării proporţiei României „asistate” şi al încurajării României care produce valoare adăugată.

- Principiul atragerii în câmpul muncii al pensionarilor (sub 60 de ani).

Acţiuni de resurse umane

- Există azi peste 200.000 de români care câstigă peste 1.000 de euro net pe lună; cum facem să ajungem la un milion?

- Programul „a doua casă la ţară“ pentru familiile cu copii prin care să fie susţinută clasă de mijloc să investească în sectorul rural şi să îşi reducă cheltuielile cu mâncarea.

- Stoparea cheltu­ielilor primăriilor pentru spaţii verzi şi alocarea acestora în investiţii în şcoli moderne, pe spaţii largi (campusuri şcolare).

- Atragerea selectivă a investitorilor străini.

- Revenirea la sistemul şcolilor profesionale în sectoarele in­dus­triale căutate (auto, meta­lurgie, petrochimie, tutun).

- Un program de investiţii masive în educaţia IT&C, care să creas­că de cinci ori numărul de absol­venţi de IT&C în următorii 10 ani.

- Şansa României este trecerea de la sectorul primar (agrar) direct la cel terţiar - servicii (dar nu comerţ!) şi cu valoare adaugată (servicii IT).

- Creşterea salariilor miniştrilor la 5.000 de euro net pe lună şi 10.000 de euro premierul şi preşedintele.

- Azi sunt numai 5 milioane de salariaţi la 5,2 mil. pensionari; acest raport trebuie inversat în următorii 5 ani printr-o stra­te­gie care să cuprindă: instituirea unui CAS special pentru com­pa­niile mici, cu până în 10 an­ga­jaţi, la jumătate faţă de cel normal timp de 3 ani, până se pun pe picioare ca afaceri, atragerea în câmpul muncii a pensionarilor, un CAS special pentru angajaţii din mediul rural care semnează contracte; există 1,7 milioane de „lucră­tori agricoli“ în mediul rural.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO