Conduc companii, fac bugete, studii de piaţă pentru creştereabusinessului, plătesc salarii şi taxe la stat şi, în final, dausocoteală în faţa acţionarilor pentru ce au făcut. Dacă auperformanţă în fruntea companiilor sau a băncilor pe care lemanageriază, de ce nu ar avea în fruntea Guvernului?
Incertitudinea care domină de aproape două săptămâni spaţiulpublic nu este în măsură să aducă ceea ce preşedintele TraianBăsescu numeşte "încrederea în actul de guvernare".
Căderea economică de anul trecut a fost ceva mai mică decât seanticipa, dar a fost o cădere dureroasă. Anul care a trecut, cuscăderi de salarii, zeci de mii de concedieri, majorări de taxe, afost unul dintre cei mai cumpliţi de la revoluţie încoace.Guvernarea nu performează, iar România nu a ieşit din criză aşacum susţin guvernanţii.
Discuţia care a explodat referitoare la promovarea la PalatulVictoria a unui premier cu profil tehnocratic suportă multeanalize, dar firul roşu care le străbate este constatarea că,deocamdată, în cadrul partidelor care susţin guvernarea nuexistă un nume credibil care să aducă ceea ce preşedinteleTraian Băsescu numeşte încrederea în guvernare.
Cine va conduce un guvern care să aducă creşterea economică,aşa cum susţine şeful statului?
Din zona politică sunt de 20 de ani aceiaşi oameni.
Nu există un nume public cu oarecare rezonanţă care să nu fiîncercat plăcerea de a ocupa un fotoliu ministerial. Cu cesucces?
În aceeaşi vreme, lamentările curg ca un râu: nu sunt oameni, nusunt oameni! Preşedintele priveşte cu jind spre specialiştii dinBanca Naţională: după premierul "de serviciu" Mugur Isărescu, aufost luaţi la rând adjuncţii săi, prim-viceguvernatorul FlorinGeorgescu şi viceguvernatorul Cristian Popa.
Asta după ce un alt om din BNR, consilierul guvernatorului,Lucian Croitoru, fusese învestit cu mai bine de un an în urmă cumandatul de a forma Guvernul. Sigur, situaţia politică era tulbureatunci. 
Croitoru a fost respins de Parlament, dar prestigiul său este lalocul lui. Aşa cum prestigiul unor specialişti care "tac şi fac"nu poate fi pus la îndoială. Pe puţini dintre oamenii noştripolitici i-au făcut oameni nu vorbele, ci faptele. Pe cei desprecare vorbim îi recomandă faptele. ZF prezintă o listă cu 50 dintreaceştia. Pot fi şi alţii, dar cineva trebuie să facă o propunere.Cei 50 sunt selectaţi din ediţia pe 2010 a anuarului ZF "Who's whoin busines - cei mai importanţi 1.000 de oameni din businessulromânesc". Cum i-am ales pe cei 50? După notorietatea lor sau acompaniei lor, după cât sunt de tineri, de energici, după parcursulprofesional, dar şi în funcţie de moralitate şi implicare socială.Sunt oameni care conduc sau au condus organizaţii de sute sau miide oameni şi au bugete de sute sau miliarde de euro pe mână. Nu vorda înapoi de la administrarea unui buget de 40 de miliarde deeuro, cât este cel al României.
De ce nu ar alege preşedintele pe unul dintre aceştia pentrupoziţia de premier?
Preşedintele lasă impresia că se gândeşte. Caută. Cercetează. Ce?Oamenii sunt aici. Dacă România nu este complet la pământ, asta nuse datorează fostei sau actualei echipe de la Palatul Victoria.Dacă România se ţine pe picioare, asta se datorează elitei debusiness care şi în momente extrem de grele au menţinut în viaţăbusinessul şi locurile de muncă. Dacă au ştiut să facă acest lucrucu siguranţă vor şti să trateze cu acceaşi seriozitate şi actul deguvernare.
Preşedintele este cel care propune primul-ministru, iar Parlamentulcel care îşi dă sau nu girul pentru echipa şi programul deguvernare ale celui propus. Ce decide un partid pentru sine poatefi considerată o afacere privată a acelui partid. Ceea ce decidepentru alţii este însă o afacere publică.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
