Ziarul Financiar propune zece măsuri de transparentizare pentru guvernul Cioloş

1. Generaţi automat rapoarte privind achiziţiile instituţiilor, simplificaţi căutarea şi eliminaţi restricţiile la interogarea datelor de pe e-licitatie.ro

Sistemul e-licitaţie.ro, care oferă publicului ocazia de a accesa date despre o parte dintre achiziţiile realizate de instituţiile publice, are o interfaţă greoaie, îngheţată la nivelul anilor ’90, care pare special proiectată pentru a descuraja căutarea de date.

Ministerul Comunicaţiilor ar trebui să ceară: o actualizare a interfeţei, care să simplifice căutarea de date; să elimine sistemul de coduri pe care un utilizator trebuie să le introducă la fiecare interogare a bazei de date pentru a facilita şi nu a bloca obţinerea de date şi analiza acestora; programarea sistemului astfel încât lunar să fie generate rapoarte pentru toate achiziţiile realizate de către fiecare instituţie.

2. Publicaţi şi sinteze lunare şi trimestriale ale datelor despre plăţile realizate de fiecare instituţie, pentru a facilita identificarea şi analiza datelor şi impuneţi reguli de „design“

Instituţiile şi companiile „de stat“ publică în prezent date despre plăţile realizate, însă de o manieră de­zordonată, neunitară, astfel că de multe ori obiectivul de a simplifica accesul la date nu este atins.

Radiocom, o companie aflată în subordinea Ministerului Comunicaţiilor (MCSI), publică, spre exemplu, un fişier pdf cu plăţile realizate în fiecare zi lucrătoare, iar cineva care doreşte să analizeze ce cheltuieli a realizat compania în 2015 ar trebui să descarce unul câte unul cele câteva sute de fişiere şi apoi să găsească o modalitate de a centraliza datele.

Poşta Română, companie aflată de asemenea în subordinea MCSI, are în principiu aceeaşi abordare - un fişier pentru fiecare zi lucrătoare. Doar că în 2015, aparent Poşta a făcut plăţi doar în perioada 1- 27 iulie şi 2-30 decembrie, pentru că pentru restul anului nu există date. Ministerul Comunicaţiilor a publicat o vreme date despre plăţi la nivel de lună, apoi a trecut la publicarea de date doar pentru zilele în care a realizat plăţi.

Acest stil de lucru împiedică obţinerea unui răspuns rapid la în­trebări simple, cum ar fi: cât a plătit Ministerul Comunicaţiilor pe men­ţinerea online a inutilului site e-romania (portaleromania.ro) ? Sau cât cheltuie Radiocom pe închirierea de stâlpi sau achiziţia de carburanţi şi de la cine?

O sinteză lunară, trimestrială şi apoi la nivel de semestru şi de an a plăţilor ar permite analiza datelor şi descoperirea eventualelor anomalii.

3. Inserţia linkurilor către proiectele de lege la fiecare şedinţă de guvern

Guvernul face în fiecare miercuri şedinţă de guvern, iar lista de proiecte este transmisă către presă fără să aibă vreo trimitere la proiectele de lege despre care s-a discutat. Inserarea linkurilor către aceste proiecte în documentele care sintetizează temele discutate în şedinţele de guvern este esenţială pentru accesul facil la informaţii al celor interesaţi şi pentru transparentizare. Aceasta în situaţia în care aceste proiecte există undeva publicate, pe vreun site al unui minister, pentru că de multe ori aceste proiecte sunt documente interne până la ora aprobării în guvern.

4. Publicarea tuturor beneficiilor care vin „la pachet“ cu funcţia publică

Cine sunt demnitarii, funcţionarii sau ceilalţi angajaţi de la stat care primesc în pachetul de beneficii casă, maşină, maşină cu şofer, telefon de serviciu, laptop sau sporuri pentru vestimentaţie? Mulţi bugetari au vorbit, de-a lungul timpului, de salariile foarte mici de la stat prin comparaţie cu mediul privat, însă puţini fac declaraţii referitoare la pachetul salarial complet care conţine şi beneficiile şi sporurile de pe lângă salariul de bază. Un prim pas ar fi „listarea“ tututor beneficiilor pe care le primesc angajaţii de la stat pe lângă salariul de bază, pentru fiecare funcţie în parte din fiecare instituţie.

5.  Analiza parcului de maşini al statului şi a achiziţiilor acestora

Pentru ce funcţii se primeşte maşină de serviciu, câte maşini şi ce tipuri de maşini există în prezent în patrimoniul statului, cât sunt de vechi şi ce instituţie a achiziţionat cele mai multe maşini şi la ce preţ – acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care guvernul Cioloş ar trebui să răspundă pentru a aduce clarificări într-una dintre cele mai necunoscute arii din administraţia locală şi centrală.

6.  Publicarea numărului de şoferi, secretare, îngrijitori sau consilieri cu un sfert de normă din fiecare instituţie

Analiza posturilor din structurile de stat este esenţială pentru reforma sistemului, atât de necesară pentru reducerea costurilor cu personalul bugetar. Câţi bugetari au rolul de a „plimba hârtii“, câte secretare şi şoferi există în fiecare instituţie raportat la numărul total de angajaţi şi de câţi consilieri full time- part time are nevoie un ministru ar putea reprezenta o ana­liză de bază pentru reforma sistemului bugetar, atât pentru motivarea anga­jaţilor performanţi de la stat şi trasarea unor planuri de carieră, cât şi pentru restructurarea aparatului de stat.

7. Publicarea numelor, funcţiilor şi a salariilor managerilor din proiectul „CEO privat la stat“

Nebuloasa creată în jurul pro­iectului prin care manageri din privat au ajuns să conducă companii de stat a făcut să se „piardă“ urma numirilor din cadrul acestui proiect, astfel că în prezent nu există o listă concretă a tuturor companiilor de stat şi a regiilor autonome care şi-au ales managerii în baza Ordonanţei 109 din 2011. Cine sunt managerii „privaţi“ de la stat, ce experienţă din privat i-a recomandat pentru poziţia respectivă, când şi-au început (şi încheiat, dacă e cazul) mandatul şi ce venituri lunare încasează sunt informaţii necesare pentru transparentizarea unui proiect pe care guvernul Cioloş a decis să îl continue.

8. Publicarea rapoartelor trimestriale de activitate ale fiecărei instituţii publice

De regulă, majoritatea instituţiilor statului publică un raport anual de activitate pe site-urile proprii, cu o întârziere de câteva luni de la încheierea anului fiscal. O publicare trimestrială a rezultatelor activităţii fiecărei instituţii de stat ar putea atrage şi o mai bună gestionare a banilor publici, astfel încât sumele cheltuite să fie atent mo­nitorizate şi uşor de comparat, aşa cum se întâmplă în mediul privat.

9. În fiecare zi, fiecare instituţie să publice numele celor pe care i-a angajat şi pe ce poziţie

O transparentizare în ceea ce priveşte noile angajări, dar şi  con­tractele de muncă încetate este necesară în instituţiile de stat, pentru ca acestea să scape de reputaţia nefastă pe care au căpătat-o de-a lungul timpului vizavi de modul în care se fac recrutări. De aceea, Ziarul Financiar propune ca, în fiecare zi în care se fac angajări sau încetează contractele de muncă, pe site-urile instituţiilor să se publice numele, funcţia şi data începerii/ încetării activităţii pentru fiecare salariat plătit din bani publici.

10. Publicarea obiectivelor şi realizărilor obţinute de secretarii de stat

Fiecare ministru are cel puţin 3 - 4 secretari de stat responsabili de diverse arii, însă realizările lor sunt greu de identificat. Care este fişa postului unui secretar de stat, ce obiective au şi cum sunt sancţionaţi în cazul în care nu îşi îndeplinesc atribuţiile sunt elemente necesare pentru asigurarea trans­parenţei.