Uninea Europeană împlineşte 60 de ani, 60 de ani de pace, de dezvoltare economică, de protejare a drepturilor şi libertăţilor muncitorilor şi ale cetăţenilor în general, şase decenii de oportunităţi de afaceri, pentru cine ştie să profite de ele.
La Bruxelles, capitala UE, pregătirile de sărbătoare arată reţinere: o reticenţă de a forţa cetăţenii europeni să înghită Uniunea în vremuri în care cel mai ambiţios proiect european postbelic se confruntă cu provocări majore legate de migraţie, terorism, securitate, integrare, economie şi UE-scepticism, după cum scrie Euronews.
Comisarul european pentru afaceri externe Federica Mogherini şi-a început discursul cu care marchează 9 Mai - Ziua Europei 2017 în defensivă: „Viitorul Uniunii Europene este o alegere - o alegere care aparţine fiecărui cetăţean şi care contează pentru întreaga lume“.
O mare parte din cetăţenii britanici, cetăţenii uneia dintre cele mai mari economii europene, au ales prin referendum că nu vor un viitor alături de UE. Liderii altor economii mari vorbesc, în contextul derapajelor anti-Bruxelles din Est, de o Europă cu două viteze, formată dintr-un nucleu solid al economiilor mari şi un strat al statelor periferice.
Tot în acest context, preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, fost premier al Luxemburgului, a cărui carieră a fost salvată de protectoarea sa Angela Merkel, cancelarul Germaniei, va veni joi în România.
Preşedintele Comisiei Europene Jean - Claude Juncker (foto dreapta)se va întâlni joi cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu premierul Sorin Grindeanu şi va vorbi în Parlament despre viitorul Europei. Aceasta în condiţiile în care guvernul României nu este în relaţii tocmai bune cu Comisia Europeană din cauza riscului ca prin creşterile salariale şi de pensii promise să arunce deficitul bugetar peste pragul de 3% din PIB acceptat de Bruxelles. Ca mai toate ţările est-europene, după aderare România a ajuns o bază de producţie pentru companii mari şi mici străine, mai ales din Germania sau care au legătură cu producători nemţi. Exporturile României aproape că s-au dublat din 2007 până în 2016, la 70 de miliarde de euro, dar România nu a scăpat de deficitul comercial cronic. Populaţia ameninţată de riscul sărăciei şi al excluziunii sociale s-a redus de la 47% la 37% din total. Costul mediu orar al forţei de muncă a urcat de la 4,2 euro în 2008 la 5,5 euro în 2016, faţă de 21,5 euro cât de media UE pentru 2008 şi 25,4 euro cât este media UE în 2016. PIB-ul a urcat, de la 125 mld. euro în 2007 la 170 mld. euro anul trecut. Dar şi datoria. Datoria brută a guvernului a crescut de la 12,7% din PIB în 2007 la 37,6% din PIB în 2016.
Juncker nu este primul preşedinte al CE care vizitează România. Romano Prodi, preşedintele Comisiei (1999- 2004) care a negociat cu pe atunci premierul României Mugur Isărescu aderarea ţării la UE, a venit în 2000 la Bucureşti, ocazie cu care a avertizat că România nu are o strategie de dezvoltare pe termen mediu şi că din cauza aceasta riscă suspendarea ajutoarelor financiare europene. România a intrat în cele din urmă în UE, în 2007, nepregătită economic şi social pentru acest pas.
Prodi a fost consilier pentru Goldman Sachs, una dintre cele mai puternice bănci de pe Wall Street şi care a avut un rol împortant în apariţia crizei financiare globale. La Goldman Sachs s-a dus şi JosÈ Manuel Barroso, şi este criticat de Juncker pentru această, după ce şi-a încheiat mandatul de preşedinte al CE (2004-2014). Se pare că Barroso a avut legaturi strânse cu această bancă chiar în timpul în care conducea Comisia. Barroso a vizitat România de mai multe ori. În 2012 el i-a spus preşedintelui Traian Băsescu, la Bruxelles, că toate forţele politice din România, guvernamentale şi de opoziţie, ar trebui să acţioneze responsabil pentru a reinstaura stabilitatea politică şi instituţională.