Creditul de consum fără garanţii a fost cel mai afectat deîngheţarea creditării şi a înregistrat o scădere de două cifre, întimp ce ipotecare au fost ţinute pe linia de plutire de vânzărilede împrumuturi garantate de stat.
Soldul împrumuturilor acordate populaţiei a înregistrat oscădere în termeni reali cu 5,6% anul trecut şi a atins 102miliarde lei (circa 24 mil. euro) la sfârşitul lunii decembrie, iardeclinul s-a accentuat comparativ cu un minus de doar 3,6% în 2009.Scăderea s-a datorat în principal restrângerii creditului deconsum, care s-a prăbuşit cu 18% în termeni reali, până la 64miliarde lei.
"Tendinţa de scădere a creditelor de consum s-a accentuat în adoua jumătate a anului datorită intensificării ritmului de scăderea venitului disponibil al populaţiei ca urmare a ajustării cu 25% asalariilor din sectorul public începând cu luna iulie", noteazăautorii ultimului buletin lunar publicat de BNR.
Creditul pentru populaţie nu a înregistrat un declin maiaccentuat doar datorită creşterii cu peste 10% a împrumuturiloripotecare, susţinute în prima jumătate a anului de vânzările prinprogramul guvernamental Prima casă.
Totodată, consideră analiştii BNR, avansul ipotecarelor a fostsusţinut de relaxarea condiţiilor de creditare şi de creştereacompetiţiei între bănci. Totodată, pe partea de credite ipotecarebăncile au intrat în a doua jumătate a anului trecut într-un războial refinanţărilor, care a făcut ca portofoliile se se mute dintr-oparte în alta, fără însă ca prea mulţi clienţi să accesezefinanţări noi.
Bancherii au planuri de vânzări mai mari pentru anul acestaavând în vedere preconizata ieşire din recesiune a economiei şiîncearcă să atragă mai mulţi clienţi la credite, inclusiv prinreduceri de dobânzi şi comisioane.
"Datorită lichidităţii crescute din piaţă ne orientăm şi cătrecreditul de consum şi comparativ cu anii trecuţi în ianuarie şifebruarie am văzut primele semne de revenire a activităţii.Aşteptările noastre sunt ca situaţia să-şi revină în lunileurmătoare. Ceea ce ne încurajează este faptul că gradul de defaultal creditelor acordate în ultimii doi ani este foarte scăzut",comentează Gabriel Creţu, directorul de reţea şi vânzări al OTPBank.
Din datele agregate la nivelul întregii pieţe reiese o stagnarea creditului privat în prima lună din acest an, dar bancherii spuncă nici nu se aşteptau la o revenire rapidă în lunile de iarnă.
Anul trecut împrumuturile acordate companiilor au scăzut doarmarginal cu circa 0,4% în termeni reali.
Soldul creditelor pentru companii s-a majorat în termeninominali cu aproximativ 7,5 miliarde lei, până la 105 miliarde lei,creştere care nu a putut acoperi însă rata inflaţiei de aproape 8%în 2010.
Pe tipuri de monedă, cel mai afectat a fost soldul creditului înlei, care cuprinde în cea mai mare parte împrumuturi de consum fărăgaranţii unde scăderea reală a fost de 10%, la 77 miliarde lei.
Astfel ponderea împrumuturilor în monedă naţională în totalcredit de consum a scăzut cu peste opt puncte procentuale, până la41,3%. Pe segmentul creditelor ipotecare, împrumuturile în lei au opondere de doar 5,5%, clienţii preferând finanţările în valutădatorită dobânzilor mai mici.
"Creditul în valută a continuat să-şi consolideze ponderea întotal credit neguvernamental (până la 63%), în condiţiile în caredinamica anuală a acestuia s-a menţinut în teritoriul pozitiv peparcursul întregului an", precizează analiştii BNR.
Băncile au susţinut în continuare creditarea în monedă străinădin surse externe, în condiţiile în care economiile în valută alepopulaţiei şi companiilor s-au diminuat pe parcursul anului trecut,ajungând să acopere doar 60% şi respectiv 33% din soldulîmprumuturilor acordate celor două tipuri de clientelă. Doardepozitele în lei atrase de la populaţie depăşesc finanţările înmonedă naţională acordate clienţilor individuali.
Din perspectiva termenului de acordare a împrumuturilor,restrângerea creditării s-a simţit mai ales în cazul finanţărilorpe termen scurt, ponderea acestora în soldul total al credituluineguvernamental coborând cu un punct procentual, până la 22%, întimp ce creditele pe termen lung au ajuns să însumeze aproape 58%din total.
Deşi creditele garantate cu scadenţe lungi reprezintă pestejumătate din portofolii, bancherii nu au reuşit să atragă înaceeaşi proporţie şi resurse pe termen mediu şi lung de laclientelă, care şi-a menţinut în continuare preferinţa pentruplasamente lichide, în principal depozite cu scadenţa între una şitrei luni.
"Se remarcă o discrepanţă între maturităţile surselor definanţare, preponderent depozite pe termen scurt, şi scadenţacreditelor acordate, majoritar pe termen lung", se mai arată înbuletinul BNR. Creditele pe termen lung au crescut anul trecut doarîn cazul clienţilor individuali, în timp ce pe segmentul corporates-a înregistrat o scădere datorată aversiunii faţă de risc acompaniilor şi a băncilor. Principalele sectoare afectate dereticenţa bancherilor în a acorda finanţări au fost contrucţiile,imobiliarele, comerţul şi turismul.
Apetitul scăzut al băncilor în a credita economia reală s-areflectat într-o creştere a portofoliilor de titluri de stat.Astfel, creditul guvernamental a crescut cu aproape 32% peparcursul anului trecut şi a ajuns la 61,6 miliarde lei îndecembrie 2010.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
