Adunarea Generală a Acţionarilor de la Fondul Proprietatea este aşteptată cu nerăbdare de întreaga piaţă, deoarece va fi un prim semnal privind raportul de forţe din acţionariatul fondului, după ce statul român a pierdut controlul.
"Următoarea AGA la FP va avea loc cel mai probabil în luna noiembrie, după aprobarea preliminară din partea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare a modificărilor propuse pentru actul constitutiv al Fondului. Ne aşteptăm ca participaţia statului român la Fond să scadă la zero în următoarele luni - cu excepţia acţiunilor neplătite blocate pe care statul roman nu le poate folosi pentru despăgubiri. Momentul convocării AGA nu depinde de evoluţia participaţiei Guvernului, ci de aprobarea preliminară din partea CNVM", a declarat pentru ZF Greg Konieczny, managerul FP.
Statul român, prin intermediul Ministerului Finanţelor Publice, a rămas cu o participaţie de 6,17% din FP după ce în ultimii cinci ani a despăgubit câteva mii de persoane cu acţiuni în contul imobilelor confiscate de regimul comunist. Prin listarea la Bursă, dar mai ales prin tranzacţiile de pe piaţa gri, restul din capital a ajuns să fie deţinut de fonduri străine de investiţii, persoane private şi societăţi de investiţii. Statul român mai trebuie să aducă aport la capitalul Fondului un pachet de 351 milioane de acţiuni (cca 2,6% din capital), înregistrat în prezent ca indisponibil la Depozitarul Central, instituţia care ţine registrul acţionarilor FP.
Pachetul de 6,17% din FP, aşteptat să se epuizeze pe despăgubiri până în octombrie, face din statul român cel mai mare acţionar direct instituţional al fondului însă nu îi mai permite să controleze fondul.
Pentru a deţine controlul deciziilor şi pentru a se asigura că Fondul nu va fi deturnat de la scopul pentru care a fost creat, încă din 2005, statul a limitat drepturile de vot ale acţionarilor privaţi. Prin lege, statul a stabilit ca atât timp cât deţine o participaţie de peste 33% din capital, drepturile de vot ale celorlalţi acţionari vor fi limitate.
Altfel spus, atât timp cât pachetul deţinut de stat la FP a fost de peste 33% din capital, doar statul român a votat în cadrul AGA cu toate acţiunile, în timp ce acţionarii cu peste 1% din capitalul fondului au votat doar cu jumătate din acţiuni. Graţie acestei limitări a dreptului de vot, stipulată şi în actul constitutiv al fondului, de-a lungul celor cinci ani de funcţionare a FP, statul a reuşit să îşi impună propriii reprezentanţi la conducerea fondului, deşi aceştia erau numiţi în funcţie de apartenenţa politică şi nu aveau întotdeauna pregătirea necesară.
Alături de ridicarea restricţiilor de vot, care au rămas fără obiect odată ce statul mai are doar 6,17% din fond, administratorul mai pregăteşte şi alte modificări ale actului constitutiv. Întrebat de ZF despre natura acestor modificări, administratorul a spus că nu comentează asupra modificărilor concrete propuse a fi aduse actului constitutiv, dar că modificările propuse vor fi incluse în convocatorul pentru AGA Fondul Proprietatea şi vor fi publicate pe pagina de internet a fondului cu cel puţin 30 de zile în avans.
Tot în noiembrie, administratorul va mai propune acţionarilor ca fondul să se listeze la bursa de valori din Varşovia după ce listarea la Bucureşti a eşuat în a aduce acţionarilor un preţ bun. În prezent, fondul se tranzacţionează la bursa din Bucureşti la un preţ de 0,4325 lei/titlu, cu 61% sub valoarea activului net şi cu 33% sub preţul din prima zi de tranzacţionare. Capitalizarea bursieră a fondului este de 6 mld. lei, în condiţiile în care valoarea activelor este de 15,35 mld. lei la 31 august.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
