Procedura dezangajării automate a fondurilor UE a început să funcţioneze de anul trecut când România a pierdut definitiv din fondurile ce i-au fost alocate, între 2007-2013, 117 mil. euro.
Faptul că au fost dezangajate pe două dintre cele mai importante programe operaţionale – POS Transporturi (100 mil. euro fonduri pierdute) şi POS Creşterea Competitivităţii Economice (17 mil. euro) este foarte important. Cele două programe sunt între cele mai puternic finanţate în exerciţiul financiar 2007-2013: POS T 4,5 mld. euro şi POS CCE, 2,5 mld. euro.
În 2013, în procedura dezangajării automate au intrat 6,5 mld. euro, din cele aproape 20 mld. euro alocate României între 2007-2013 pe fondurile structurale.
Tot ce nu este absorbit anul acesta până la 6,5 mld. euro este pierdut (procedura dezangajării funcţionează astfel: nu ai cheltuit banii în timpul “n” convenit, nu-i mai primeşti). Deocamdată, în 2013 România a luat de la UE sub 400 mil. euro.
Ministrul fondurilor europene Eugen Teodorovici crede că România va lua în 2013 cei 6,5 mld. euro, deşi istoria absorbţiei nu este de partea sa.
O soluţie care se întrezărea este nesigură. La summit-ul UE din februarie unde a fost stabilit bugetul multianual pentru 2014-2020, Consiliul European (şefii de state sau de guverne din UE) a făcut Comisiei Europene recomandarea ca României şi Slovaciei să le fie aplicate un standard diferit în cheltuirea fondurilor, anume ca intervalul NĂ2 să fie extins la NĂ3. Acest lucru înseamnă că, în loc ca banii să fie cheltuiţi până la o dată anume (N) plus 2 ani de graţie, ei să fie cheltuiţi într-o perioadă "N" plus 3 ani de graţie.
Acest lucru ar fi ajutat România să nu piardă, în 2013, 4 mld. euro din cei 6,5 mld. euro aflaţi în acest an sub ameninţarea dezangajării automate (calculul absorbţiei sigure a 2 mld. euro în 2013 aparţine Ministerului Finanţelor).
Dar Comisia nu vrea să modifice pentru cele două ţări regulamantul care stabileşte regula NĂ2, iar România nu are forţa de persuasiune pentru a determina schimbarea lui. Soluţia ar fi ca alte ţări aflate în dificultate şi în pericol de a pierde fonduri să facă masa critică pentru a-l modifica. O altă discuţie în cadrul Comisiei este ca regulementul să rămână intact, dar, prin derogare, sumele ce sunt ipotetic pierdute să fie reportate în exerciţiul financiar 2014-2020.
Dacă nimic nu se schimbă până în septembrie, “rămâne cum am stabilit”: România va pierde în 2013 tot ce nu absoarbe până la suma de 6,5 mld. euro. 2014 va fi şi mai dificil. Iar România a absorbit în şase ani de la integrare, 2,5 mld. lei (13% din totalul fondurilor structurale).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
