Fonduri UE

Debut dezastruos în absorbţia fondurilor de la UE: niciun euro în luna ianuarie. GALERIE FOTO

Debut dezastruos în absorbţia fondurilor de la UE: niciun euro în luna ianuarie

Leonard Orban, ministrul afacerilor europene: „Practic, trebuie să atragem de 3,5 ori mai mulţi bani în 2012 decât am atras în toţi cei cinci ani de la aderarea la UE. Aici trebuie să intervină noile salturi. Problemele sunt foarte complicate. Am reuşit să facem ca lucrurile să meargă mai bine cu achiziţiile publice, dar mai sunt chestiuni care trebuie să fie reorganizate. Este nevoie de o simplificare a procedurilor, dar este foarte greu pentru că rişti să ajungi la situaţia în care managementul pe care îl faci să nu fie foarte riguros – echilibrul este foarte delicat. Apoi, în privinţa capacităţii administrative: nu sunt destui oameni, e greu să faci angajări în situaţia de faţă chiar dacă am mai deblocat din posturi, dar durează. Există multe slăbiciuni şi la nivel local - nu există experienţă, nu există expertiză, nu sunt oameni. Există şi o problemă de cash-flow, sunt şi erori de design care pot fi corectate doar în exerciţiul financiar 2014-2020“.

Autor: Iulian Anghel, Gabriel Razi

14.02.2012, 00:08 2696

Niciun euro rambursări de la UE pentru fondurile structurale şi de coeziune. Aşa a debutat prima lună din 2012, an în care administraţia de la Bucureşti îşi propusese să atragă şaşe miliarde de euro - în jur de 3-4 mld. euro pentru fondurile structurale şi de coeziune şi două miliarde de euro pe fondurile pentru agricultură.

Pentru a atinge ţinta de 20% din fondurile structurale cum şi-a propus (ceea ce ar însemna 3 mld. euro "curaţi" având în vedere că un miliard de euro au intrat deja în ţară), administraţia ar fi trebuit să atragă lunar cel puţin 250 mil. euro. Ianuarie a trecut însă şi niciun euro nu a intrat în România ca rambursări de la Bruxelles, în vreme ce către beneficiari au fost daţi doar 84 mil. euro.

Ministrul afacerilor europene Leonard Orban (51 de ani), care în toamna trecută a fost adus în Guvern tocmai pentru a pune ordine în programele finanţate de UE, are o explicaţie: întotdeauna luna ianuarie este slabă din punctul de vedere al atragerii fondurilor, nu se prea transmit cereri de rambursare sau se transmit în a doua parte a lunii, lucru care se va vedea în lunile următoare.

Cele mai puţine cereri de rambursare se transmit în trimestrul I şi cele mai multe în trimestrul al

IV-lea. Mai este şi vremea de afară care împiedică continuarea lucrărilor în infrastructură sau pe programele de mediu, spune ministrul.

"Nu este o situaţie îngrijorătoare. La acest moment (ieri - n.n.) am ajuns la o rată de absorbţie de 6,3% (faţă de rata de absorbţie reflectată de statistici la finele lunii ianuarie de 5,55%, aceeaşi ca în decembrie 2011 - n.n.)".

Pentru consultanţii în fonduri europene lucrurile stau uşor diferit. "Am simţit din teren în primele săptămâni ale anului că lucrurile nu merg aşa cum trebuie în cazul proiectelor pe care le derulăm noi. În acest moment este o mare nebuloasă şi cred că va fi un mare ecart în continuare între ce se va declara la nivel oficial şi ce vor face autorităţile de mangament. Mai mult, va fi un alt ecart şi între ce vor declara oficial AM-urile şi ce se va mişca în teren", spune Constantin Turmac, proprietarul firmei de consultanţă Compass Consulting.

Similar, Cosmin Drăgoi, managing partner al M27 CED Invest, subliniază că cifrele pe ianuarie nu sunt o surpriză pentru consultanţi şi că evoluţia slabă este rezultatul reformelor care au rămas la stadiu declarativ.

"Era de aşteptat. Măsurile luate de Guvern în domeniul fondurilor europene nu au fost suficiente şi relevante. Ca să avem rambursări şi implicit absorbţie ridicată la începutul acestui an ar fi trebuit să avem proiecte contractate şi începute încă de la sfârşitul anului trecut", explică Drăgoi.

Consultanţii mai susţin că autorităţile nu pot pune evoluţia slabă din ianuarie pe seama faptului că este o lună de iarnă, moment în care marile lucrări de infrastructură stau pe loc pentru că acest lucru trebuia luat în calcul de la bun început. În plus, un alt determinant al eşecului din prima lună a acestui an este întârzierea cu care oficialilor responsabili de fonduri europene pun pe picioare reformele promise anul trecut.

"Anul trecut s-a discutat mult despre realocarea de fonduri între cele şapte programe pe fonduri structurale, însă noul executiv nici măcar nu a mai adus în discuţie această măsură", arată Constantin Turmac.

El spune că în cazul unor proiecte pe fonduri europene pentru companii sunt şi 150 de firme care se califică pentru bani, însă alocarea "rigidă" dă undă verde numai pentru 30-40 de firme. "Dacă se vrea absorbţie de bani europeni, nu cred că ci­neva s-ar opune să se facă realocări de bani".

Statisticile Ministerului Afacerilor Europene folosesc două rate de absorbţie - "plăţi intermediare de la UE" care repre­zintă rata de rambursare (practic, Bruxel­lesul eliberează banii în baza facturilor prezentate după efectuarea lucrărilor la proiectele cu fonduri UE) şi "plăţile către beneficiari", care sunt bani ce se dau beneficiarilor fie din prefinanţările Uniunii, fie de la buget (aici rata de atragere pe fondurile structurale este de 15,6%). Bruxellesul consideră însă că adevărata rată de absorbţie este cea de rambursare, iar aici lucrurile stau prost, doar 5,55% din totalul fondurilor structurale au fost atrase în total.

Rata de rambursare a rămas, aşadar, cea din decembrie anul trecut, 5,55% din totalul de 19,6 mld. euro câţi sunt alocaţi României ca fonduri structurale şi de coeziune în perioada 2007-2013. În aceeaşi vreme, plăţile către beneficiari (din banii bugetului sau din prefinanţări) au fost în ianuarie de 369 mil. lei (84 mil. euro), potrivit statisticii Mi­nisterului Afacerilor Europene.

Pericolul de a pierde miliarde de euro, real

În cinci ani de la integrarea în UE, România a atras de la Uniunea Europeană doar cu puţin peste 1 mld. euro din fondurile structurale. Dar timpul nu mai are răbdare cu România. Dacă până la finele lui 2013 România nu absoarbe cel puţin 8 mld. euro, riscă să piardă nu sute de milioane de euro, ci miliarde pentru că banii pot fi absorbiţi într-o perioadă limitată în timp: nu i-ai absorbit, i-ai pierdut. În aceste condiţii, întreaga demonstraţie a administraţiei care arată de câte ori are ocazia că România este un beneficiar net al fondurilor UE şi nu un contributor net s-ar putea dovedi fără suport.

Ministrul afacerilor europene spunea în urmă cu nici două săptămâni că România a absorbit peste 18% din totalul fondurilor puse la dispoziţia României în perioada 2007-2013 - ceva peste 35 mld. euro. Cum aşa? Doar dacă adunăm nu doar absorbţia fondurilor structurale şi de coeziune, ci şi aceea pentru plăţile directe pentru agri­cultură sau pentru dezvoltare rurală.

Aşadar, pe fondurile structurale rata de absorbţie ar fi de acum, la mijlocul lui februarie, de 6,3%% din fonduri (ram­bursările de la UE, adică), faţă de 5,55% în ianuarie, pe plăţile directe la hectar aproape 100% din programare, iar pe dezvoltare rurală 30% din fonduri.

România a primit de la UE de la data integrării până la finele anului trecut 11,9 mld. euro şi a contribuit la bugetul Uniunii cu 6,24 mld. euro - aşadar soldul este pozitiv, 5,67 mld. euro. Dar un asemenea calcul care este corect conţine în el şi o intenţie de cosmetizare a statisticilor. Pentru că fondurile directe pentru agricultură se dau mai uşor, îi ajută pe agricultori fără discuţie, dar atenţia trebuie centrată pe fondurile structurale. Pentru că aceste fonduri sunt destinate investiţiilor, ele aduc mai mult decât altele valoarea adăugată decât altele, ele creează locuri de muncă.

Ministrul Orban spune că îşi menţine ţinta ambiţioasă de a atrage în acest an şase miliarde de euro de la UE.

"Este o ţintă ambiţioasă. Practic, trebuie să atragem de 3,5 ori mai mulţi bani în 2012 decât am atras în toţi cei cinci ani de la aderarea la UE. Aici trebuie să intervină noile salturi. Problemele sunt foarte complicate. Am reuşit să facem ca lucrurile să meargă mai bine cu achiziţiile publice, dar mai sunt chestiuni care trebuie să fie reorganizate. Este nevoie de o simplificare a procedurilor, dar este foarte greu pentru că rişti să ajungi la situaţia în care managementul pe care îl faci să nu fie foarte riguros - echilibrul este foarte delicat. Apoi, în privinţa capacităţii administrative: nu sunt destui oameni, e greu să faci angajări în situaţia de faţă chiar dacă am mai deblocat din posturi, dar durează. Există multe slăbiciuni şi la nivel local - nu există experienţă, nu există expertiză, nu sunt oameni. Există şi o problemă de cash-flow, sunt şi erori de design care pot fi corectate doar în exerciţiul financiar 2014-2020", spune Orban.

Totuşi el rămâne optimist: nu ar fi o situaţie îngrijorătoare faptul că în ianuarie rata de absorbţie a rămas egală cu cea din decembrie.


Lucrurile merg înainte, doar că vor continua şi "corecţiile"

Ce înseamnă aceste corecţii? La finele anului trecut, Comisia Europeană a admis să primească din nou facturi spre decontare după ce procesul fusese oprit jumătate de an în urma unor nereguli constatate în programele euro­pe­ne care necesită procedură de achiziţii publice. Guvernul român şi-a autoimpus un asemenea procedeu pentru a verifica facturile care urma să fie transmise Bruxellesului, astfel încât fon­durile să nu fie retrase în cazul în care Comisia ar fi constatat ea existenţa unor nereguli.

Legislaţia achiziţiilor a fost îmbunătăţită, dar Comisia a impus aşa-numitele corecţii - ceea ce înseamnă că autorităţile române reţin, adică nu transmit spre decontare 10% din facturi pe Programul Operaţional Sectorial (POS) Transporturi, Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice şi Programul Operaţional Sectorial şi 25% din valoarea facturilor pe POS Mediu.

"Din această cauză sumele pe care le vom primi vor fi mai mici decât ne-am angajat sau decât am previzionat. Dar în momentul în care corecţia va fi înlăturată, probabil după luna martie, se va vedea un salt în absorbţie pentru că vor veni şi sumele din urmă", arată ministrul afacerilor europene.

Rezultatele slabe din ianuarie vin şi după un ultim an zbuciumat în domeniul fondurilor europene, ultimele 12 luni fiind marcate de înfiinţarea Ministerului Afacerilor Europene, dar şi de blocarea pentru şase luni a transmiterii de facturi spre rambursare la Bruxelles după ce în urma unui control de rutină au fost descoperite nereguli pentru mai multe proiecte din Programul Operaţional Regional (POR). La sfârşitul anului Comisia Europeană a dat însă undă verde României pentru reînceperea rambursărilor, însă oficialii europeni au refuzat facturi de 100 de milioane de euro (în baza mecanismului de corecţie amintit). În esenţă, Comisia a transmis la acel moment României că nu are încredere în verificările locale şi că solicită asigurări suplimentare pentru acoperirea unor alte posibile nereguli. Oficialii din Ministerul Afacerilor Europene au subliniat la începutul anului trecut că sunt pregătiţi să trimită la Bruxelles facturi pe bandă rulantă în primele luni ale anului pentru a suplini pierderile din ultima jumătate din 2011.

Contracte în derulare de 13 miliarde de euro

Banii europeni au în acest an o miză imensă având în vedere că beneficiarii proiectelor pe fonduri europene au în derulare contracte de 13 miliarde de euro, două treimi din fondurile alocate. Intrarea acestor bani în economie este însă direct dependentă de începerea şi finalizarea lucrărilor.

În acest sens, esenţială este absorbţia celor 4,5 miliarde de euro pe care România îi are la dispoziţie pentru programul de transport. Acesta este însă programul ce are una dintre cele mai mici rate de absorbţie, respectiv 3,4%. Plăţile definitive pe această linie se ridică la 154 milioane de euro. Particularitatea acestui program este că se adresează lucrărilor majore de infrastructură, rata de absorbţie urmând să crească spectaculos în momentul în care proiecte cu valori mari intră la finanţare. Ministerul Transporturilor a primit anul trecut undă verde de la Comisie pentru mai multe proiecte de investiţii cu valoare mare.

Spre exemplu, anul trecut Comisia a aprobat României fonduri de 700 de milioane de euro pentru realizarea tronsoanelor de autostradă Nădlac - Arad şi Orăştie - Sibiu, cu o lungime totală de 120 de kilometri. La începutul acestui an, Comisia a deblocat alte fonduri de 300 de milioane de euro pentru reabilitarea mai multor tronsoane de cale ferată în apropierea oraşului Sibiu. Numai aceste proiecte, ce pot fi numărate pe degetele de la o singură mână, pot aduce un miliard de euro în România, însă intrarea banilor este direct dependentă de realizarea în teren a lucrărilor.

Pe de altă parte, este de neînţeles rata mică de absorbţie pe POS Mediu care are alocaţi 4,5 mld. euro, dar nu a absorbit decât 2,1% din această sumă. POR este programul cu cea mai mare rată de absorbţie - 11,7% din totalul de 3,5 mld. euro.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO