Salariile nejustificate din proiectele finanţate din POSDRU - de zeci de ori mai mari decât salariul mediu net pe economie - care au fost aprobate şi plătite de autoritatea de management a programului i-au determinat pe experţii europeni să sesizeze la momentul auditului "disfuncţionalităţi grave", care ar putea duce la blocarea întregului program şi, desigur, la pierderi importante pentru România.
Oficialii dau vina unii pe ceilalţi atunci când sunt întrebaţi cine trebuie să dea explicaţii legate de problemele grave descoperite în POSDRU, unde actualul premier Victor Ponta a spus că există un adevărat "jaf".
Conducerea actuală a programului, AMPOSDRU, spune că problemele au existat încă de la începutul implementării, în 2008, din timpul mandatului Cristinei Iova, prima şefă a AMPOSDRU, care a şi participat la negocierea cu UE pentru obţinerea celor 4,25 mld. de euro pentru România.
Astfel, oficialii spun că, în 2008, în doar câteva luni - din februarie până în iulie - conducerea AMPOSDRU a modificat în ghidurile solicitantului plafoanele maxime de plată pentru cei care vor forma echipele de proiect. Dacă un beneficiar care a depus documentaţia pentru un proiect POSDRU în februarie 2008 putea obţine un salariu maxim pentru un manager de proiect de maximum 5.150 de euro net/lună, un beneficiar care aplica în aprilie proiectul putea obţine, pentru aceeaşi funcţie, un salariu de peste 8.500 de euro net pe lună, iar în luna iulie a aceluiaşi an peste 12.800 de euro net/lună. Modificările acestor bareme maxime de plată a experţilor din proiecte la interval scurt de timp, care pot fi verificate în ghidurile solicitantului disponibile pe site-ul programului POSDRU (www.fseromania.ro), ar fi "sursa" eşecului programului, potrivit actualei conduceri a AMPOSDRU. Aceste ghiduri sunt aprobate de autoritatea de management şi aplicate în urma adoptării unui ordin de ministru (la acea vreme, Paul Păcuraru era ministru al muncii).
Nu de aceeaşi părere este însă şi Cristina Iova, prima şefă a AMPOSDRU (2007 - feburarie 2010), demisă de către fostul ministru al muncii Mihai Şeitan, care era nemulţumit de gradul scăzut al absorbţiei.
"Nu îmi aduc aminte să fi existat o creştere a baremurilor maximale în ceea ce priveşte plata pe oră a experţilor din proiectele POSDRU în 2008. Oricum, ele reprezentau limite maxime până la care se putea merge, dar acest lucru nu însemna că toată lumea trebuia să meargă pe plafonul maximal şi observ că se face în continuare o confuzie între plafonul maximal şi salariu", a spus Cristina Iova, care a reamintit că oficialii de la Comisia Europeană au întrerupt plăţile pe POSDRU în trecut din cauza rezultatelor auditului efectuat în 2010 şi 2011, deci nu în mandatul său.
Experţii Comisiei Europene, care au avut recent două misiuni de audit în România, au spus că una din problemele principale ale acestui program o reprezintă faptul că nu s-a respectat principiul cost-eficienţă în evaluarea proiectelor depuse şi aprobate în anii 2008, 2009 şi 2010, referindu-se mai ales la deficienţe în justificarea bugetelor în ceea ce priveşte cheltuielile salariale dintr-un proiect.
Leonard Orban, ministrul afacerilor europene, a atras atenţia în nenumărate rânduri că cea mai mare problemă a POSDRU a fost aceea că, în unele proiecte, cheltuielile salariale ajungeau la 70 - 80% din valoarea totală a acestuia.
Cristina Iova spune însă că cei care evaluau proiectele nu aveau acces la informaţii privind salariile oferite experţilor dintr-un proiect, pentru că altfel nu ar fi aprobat salarii de zeci de mii de euro, ci că aceştia aprobau cererile de finanţare urmărind fondurile alocate pe liniile bugetare ale proiectului şi că vedeau doar totalul cheltuielilor cu personalul dintr-un proiect. Ea a admis totuşi că mai existau unele proiecte care aveau ca principal scop cercetarea şi în care, într-adevăr, cele mai mari costuri erau cele cu salariile.
"Baremele maximale erau nişte marje în care beneficiarii se puteau «mişca». Dacă cineva voia să aducă un un profesor laureat cu Nobel pentru un proiect, ştia că nu îl poate plăti mai mult de valoarea maximă stabilită în ghidul solicitanului. Problema nu o reprezintă aceste plafoane maximale, ci rambursările care s-au făcut deşi s-au observat aceste distorsiuni la salariile din POSDRU. Cum s-au aprobat plăţile de salarii de mii de euro?", a spus Iova.
Cele mai multe rambursări prin POSDRU către beneficiari s-au făcut, într-adevăr, în perioada 2010 - 2011, când la conducerea AMPOSDRU au fost, pe rând, Cristina Zevedei şi Carmen Ionel.
De altfel, experţii europeni au declarat că au găsit deficienţe serioase în verificările de management efectuate în scopul rambursării cheltuielilor către beneficiari şi că au fost probleme şi în eşantionarea cheltuielilor ce se utilizează la verificarea fiecărei cereri de rambursare POSDRU.
"Nivelul ridicat de salarizare coroborat cu numărul de experţi nejustificat de mare pentru unele proiecte, activitatea experţilor în unele cazuri nejustificată documentar au fost alte deficienţe identificate", se arată într-o informare a Ministerului Muncii transmisă ieri, care anunţa planul de măsuri pentru POSDRU aprobat de Guvern.
Până în prezent, pentru cele aproape 2.500 de proiecte POSDRU aprobate la nivel naţional, s-au făcut plăţi în valoare totală de 1,1 miliarde de euro, din care banii "curaţi" de la Comisia Europeană au fost în cuantum de aproape 220 de milioane de euro, restul fiind plăţi făcute de la bugetul de stat.
Ce deficienţe au semnalat oficialii Comisiei Europene la POSDRU
Deficienţe majore în procedura de evaluare a proiectelor. În urma verificărilor procedurilor de evaluare a proiectelor din anii 2008, 2009, 2010, au fost identificate deficienţe în modul de evaluare a aplicaţiilor depuse (de exemplu, în ceea ce priveşte modul de justificare a bugetelor proiectelor privind cheltuielile salariale). Nerespectarea principiului cost-eficienţă în evaluarea şi selectarea proiectelor poate genera corecţii financiare.
Deficienţe serioase în verificările de management efectuate în scopul rambursării cheltuielilor către beneficiari. Au fost identificate deficienţe în procedura de eşantionare a cheltuielilor ce se utilizează la verificarea fiecărei cereri de rambursare POSDRU.
Nivelul ridicat de salarizare coroborat cu numărul de experţi nejustificat de mare pentru unele proiecte, activitatea experţilor în unele cazuri nejustificată documentar au fost alte deficienţe identificate.
Ce măsuri a aprobat ieri Guvernul Ponta pentru rezolvarea problemelor din POSDRU
Verificarea tuturor proiectelor aflate în implementare prin personalul existent şi prin externalizare
Revizuirea procedurii privind verificarea cererilor de rambursare (administrativ şi la faţa locului)
Revizuirea procedurii privind verificarea cererilor de rambursare (administrativ şi la faţa locului)
Revizuirea procedurii de evaluare în funcţie de rezultatele studiului privind rezonabilitatea costurilor (inclusiv cele salariale) şi în funcţie de recomandările auditorilor
Securizarea şi îmbunătăţirea sistemelor informatice de la nivelul POSDRU şi modificarea procedurilor de lucru, precum şi semnarea protocoalelor operaţionale
Măsuri privind conflictul de interese
Managementul neregulilor
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
