România va negocia cât mai agresiv fondurile din bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2014- 2020, dar nu va putea obţine prea mult faţă de cât oferă Comisia Europeană, pentru că există deja percepţia că România şi Bulgaria sunt principalii beneficiari ai propunerii CE, spunea săptămâna trecută ministrul afacerilor europene (MAEur) Leonard Orban după audierile de la Parlament.
"Este prematur să facem un pronostic vizavi de suma care va fi alocată României în perioada 2014- 2020. Alocările pentru România vor rămâne generoase şi există premise că vom primi mai mulţi bani decât în perioada 2007- 2013, deşi probabil că vor fi unele state care vor invoca rata scăzută de absorbţie pentru ca România să primească mai puţini bani.
Însă criteriul alocării financiare în perioada 2014- 2020 în funcţie de absorbţia din exerciţiul anterior rămâne deocamdată un zvon, iar România se va opune cu siguranţă introducerii unui astfel de criteriu", admite Cătălin Vătafu, care a preluat funcţia de secretar de stat din cadrul Ministerului Afacerilor Europene. El a fost de la începutul acestui an şeful Autorităţii de Coordonare a Instrumentelor Structurale după ce instituţia a trecut din subordinea Ministerului de Finanţe în subordinea Guvernului. Un alt secretar de stat în ministerul nou-înfiinţat pentru a accelera absorbţia fondurilor este Bogdan Mănoiu, fostul şef al Departamentului pentru Afaceri Europene, care a fost şi consilier prezidenţial. "Pur şi simplu vor fi argumente care vor fi utilizate împotriva noastră. Sunt destule state membre care consideră că plătesc prea mult la bugetul UE şi vor să-şi reducă contribuţia. Şi dacă îşi reduc contribuţia, de unde se taie? Păi nu se va tăia de la chestiunile legate de competitivitate, inovare, cercetare-dezvoltare, ci de la politicile clasice tradiţionale ale UE", a spus Orban, citat de Mediafax.
În prezent, regiunile în Uniunea Europeană sunt împărţite (şi finanţate de la UE ca atare) în două categorii în funcţie de venituri: regiuni care se situează sub 75% din media PIB-ului Uniunii, şi cele care depăşesc acest procent. Regiunile sărace primesc mai mulţi bani, iar cele bogate primesc fonduri doar în mod excepţional. Comisia propune în viitorul exerciţiu financiar 2014 - 2020 crearea aşa-numitelor "regiuni de tranziţie" care au venituri cuprinse între 75% şi 90% din media PIB-ului european. O singură astfel de regiune în România s-ar încadra la "regiuni de tranziţie", anume Bucureşti - Ilfov (cu o medie de venituri de 84,4% din media PIB-ului UE - 27). Însă oficialii spun că România nu va susţine propunerile CE pentru introducerea în viitorul exerciţiu financiar al UE a "regiunilor de tranziţie" şi nici limitarea cheltuielilor pentru politicile de coeziune la 2,5% din Venitul Naţional Brut al unui membru al UE, faţă de 4% în prezent.
Din 2007 până în prezent, în conturile beneficiarilor de fonduri europene au intrat numai 2,9 mld. euro din cele aproape 20 mld. euro puse la dispoziţie de UE. Din sumele atrase, mai puţin de 800 mil. euro (adică 4% din totalul fondurilor alocate României) reprezintă bani "curaţi" de la UE, pentru că particularitatea fondurilor structurale este aceea că beneficiarul proiectelor agreate la finanţare trebuie să cheltuiască el banii şi abia apoi îi sunt decontate cheltuielile. Drept urmare, adevăratele procente atunci când vorbim de absorbţia fondurilor europene este acela care priveşte rambursările, adică cele aproape 4%.
Leonard orban
50 de ani, ministrul afacerilor europene: "În cazul în care voi constata că nu am sprijinul necesar pentru a lua măsurile necesare, nu exclud varianta demisiei".
Proaspăt numit la conducerea Ministerului Afacerilor Europene, Orban este fost comisar european şi fost consilier prezidenţial, cu o imagine publică de invidiat.
El şi-a subliniat întotdeauna calitatea de tehnocrat şI şi-a asumat obiectivul ca până la finele anului viitor rata de absorbţie a fondurilor europene să ajungă la 20%.
În opinia sa, lupta pentru bugetul multianual 2014 - 2020 ar putea conduce la un blocaj mortal, începutul unei crize care ar avea ca final dezintegrarea UE. Cel mai rău scenariu pentru România este ca procesul de integrare să o ia în sens invers.
Dacă auditul noii legislaţii pe achiziţiile publice nu va fi realizat până la finele lui octombrie, plăţile pe toate programele unde sunt implicate procese de achiziţii publice vor fi întrerupte formal pentru minimum şase luni.
El a mai spus că UE a blocat o parte din sumele nerambursabile destinate României din cauza procedurilor de organizare a achiziţiilor publice (perioade foarte scurte, astfel încât nu se permite tuturor companiilor care ar fi interesate să se prezinte la procesul de achiziţii publice să participe) şi că unele caiete de sarcini au fost scrise cu dedicaţie pentru anumite firme.
Cătălin Vătafu
34 de ani, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Europene: "Alocările pentru România vor rămâne generoase şi există premise că vom primi mai mulţi bani decât în perioada 2007- 2013, deşi probabil că vor fi unele state care vor invoca rata scăzută de absorbţie pentru ca România să primească mai puţini bani."
Înainte de a deveni şef al Autorităţii de Coordonare a Instrumentelor Structurale a fost consilier personal al primului-ministru în domeniul relaţiilor externe. Şcolit în ţară şi în străinătate ( Universitatea Yonsei din Coreea, Institutul de Relaţii Internaţionale Moscova, Federaţia Rusă, Facultatea de relaţii economice internaţionale din cadrul ASE), el a mai lucrat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe (unde a intrat direct de pe băncile facultăţii) şi a fost consilier europarlamentar în cabinetul lui Theodor Stolojan (2008- 2009).
El a anunţat public de mai multe ori că este sigur că plăţile pe fonduri de la UE se vor ridica la 3 miliarde de euro la sfârşitul anului, însă până la finele lunii septembrie nu s-au făcut plăţi mai mari de un miliard de euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
