Din cele 4,57 de miliarde deeuro pe care Uniunea Europeană le-a alocat României între 2007 şi2013 pentru infrastructură, Ministerul Transporturilor nu a atraspână în decembrie 2010 decât 47 de milioane de euro - adică 1% dinsumă.
Acesta este cel mai slabprocent de atragere a fondurilor europene dintre toate capitolele,cu toate că aici era cea mai mare nevoie de investiţii.
Astfel, o activitate de la carese aşteaptă ieşirea din criză cum este construcţia infrastructurii(care ar crea nu doar locuri de muncă, dar ar impune o dinamicănouă şi afacerilor conexe - ciment, asfalt, beton) şi, odatămodernizată infrastructura, ar ajuta firmele de transport de marfă,turismul şi ar atrage investitorii, este aproape îngheţată.
Din cauza cui şi cine plăteştepentru aceste rezultate dezastruoase?
Situaţia ar putea pune înpericol alocările întrucât UE se pregăteşte să rectifice în varăalocările exerciţiului financiar 2007-2013 şi este posibil ca oparte din banii necheltuiţi să fie daţi altor state.
Aceleaşi figuri de ani de zile- Radu Berceanu (PDL, ministru al transporturilor de două ori în2006-2007 şi 2009-2010), Gheorghe Dobre (PDL ministru altransporturilor între 2004 şi 2006, actualmente secretarul generalal Ministerului Transporturilor), Ludovic Orban (PNL, ministruîntre 2007 şi 2008), Anca Boagiu (PDL, actualul titular altransporturilor care mai ocupase această poziţie pentru scurtăvreme în 2000, succedându-i lui Traian Băsescu) s-au perindat prinfruntea Ministerului Transporturilor cu rezultatele care se vădastăzi: o infrastructură la pământ, iar banii "gratis" pentruconstrucţia de şosele şi autostrăzi blocaţi cauza paraliziei care alovit instituţia amintită.
Programul Operaţional SectorialTransporturi POSTransporturi), aprobat de Bruxelles în iunie 2007,ar fi urmat să finanţeze, prin mai multe axe, infrastructuraRomâniei. La cele 4,57 mld. euro de la UE se adaugă cofinanţări destat de 1 mld. euro, ceea ce ridică programul la 5,5 mld. euro.
Cei mai mulţi bani sunt alocaţiconstrucţiei de autostrăzi sau modernizării căilor ferate pentruinterconectarea reţelei transeuropene de transport (rutier,feroviar, naval): 3,8 mld. euro. Câţi bani s-au luat de la UE peacest domeniu? 45 mil. euro, adică 1,1% din suma totală alocatăacestei axe.
Între 2007 şi 2010 însă, cândTransporturile au avut la dispoziţie 3,8 miliarde de euro numaipentru autostrăzi, Compania Naţională de Autostrăzi şi DrumuriNaţionale (CNADNR), care ar trebui să fie principalul beneficiar alacestor fonduri, a cheltuit direct de la buget 6 miliarde de euro.CNANDR preferă să cheltuiască direct banii de la buget pentru căproiectele sunt mai puţin controlate.
Numai anul trecut, CNADNR aprimit de la buget 1,6 mld. euro întrucât, din veniturile şialocările din 2010 ale instituţiei (1,8 mld. euro), doar 220 mil.euro au însemnat venituri proprii din rovinietă şi alte taxe. DeciRomânia adânceşte deficitul bugetar, de 8 miliarde de euro anultrecut, pentru că funcţionari precum cei de la CNADNR şi MinisterulTransporturilor nu ştiu să facă proiecte cu finanţare de la UE.
Alţi 1,4 mld. euro sunt alocaţi de Bruxelles tot pentrudezvoltarea şi modernizarea infrastructurii, alta decât cea încontinuarea rutelor europene. Aici absorbţia este într-un stadiu şimai prost: doar 800.000 de euro, adică 0,05% din suma totalăalocată.
Pentru protecţia mediului şi a siguranţei pasagerilor suntalocaţi 332 mil. euro. S-au absorbit 1 mil. euro, adică 0,03% dinsuma totală. Pentru asistenţa tehnică, ultima axă a POSTransporturi s-au absorbit 200.000 de euro, adică 1,6%, din 122mil. euro alocate. Axa pentru asistenţă tehnică este cea carefinanţează elaborarea proiectelor. Dacă nici aici nu se absorbbani, înseamnă că nici proiecte nu se fac.
Miniştrii de resort au pus, de-a lungul vremii, această situaţiepe seama lipsei banilor sau a faptului că proiectele deinfrastructură sunt mai dificil de elaborat. Doar că în 2003 cândpremierul Adrian Năstase încredinţa Bechtel construirea autostrăziiTransilvania, de la Bruxelles i s-a atras atenţia că va cheltuibanii proprii întrucât UE nu va finanţa autostrada aflată în afaracoridoarelor paneuropene şi i s-a sugerat să aştepte integrarea înUniunea Europeană pentru a primi banii Uniunii, care finanţainterconectarea rutelor. Rutele erau deja fixate, aşadar, de mult(Năstase a susţinut că România nu are timp de aşteptare până laintegrare). România ar fi trebuit să aibă deja planurile făcuteastfel încât, în momentul în care Programul OperaţionalTransporturi a fost aprobat la Bruxelles în iunie 2007, România săfi şi început să absoarbă banii europeni. Însă, în trei ani şijumătate de la aprobarea PO Transporturi, adică la jumătateaexerciţiului financiar al UE 2007-2013, doar 1% din sumele alocatea fost absorbit.
Ludovic Orban, fost ministru al transporturilor, spune căniciunul dintre marile proiecte de infrastructură nu este aprobatde UE, nu pentru că proiectele ar fi proaste, ci pentru căBruxellesul cam strâmbă din nas când e să dea mulţi bani: "Ca săpoţi absorbi bani trebuie ca onor Comisia Europeană să aprobecererile. Niciun mare proiect nu este aprobat până acum, ei nu suntprea bucuroşi că-ţi dau bani".
Actualul partid de guvernământ, PDL (fostul PD), a deţinutcontrolul Ministerului Transporturilor vreme de nouă ani şijumătate în cei 20 de ani scurşi de la revoluţie: a avut patruminiştri de resort care s-au tot rotit: Traian Băsescu, ministru încinci guverne, Radu Berceanu, ministru în două guverne, AncaBoagiu, ministru în două guverne, şi Gheorghe Dobre, o datăministru, acum secretar general al Ministerului Transporturilor.
Dar cine au fost responsabilii în această perioadă cu atragereafondurilor europene? Gheorghe Dobre, 62 de ani, a fost ministrultransporturilor în perioada decembrie 2004 - iunie 2006 (guvernulTăriceanu), când, practic, în aşteptarea integrării în UE, Româniaar fi trebuit să-şi fi pus la punct proiectele de infrastructură,astfel încât imediat după integrare să poată atrage bani europeni.A revenit în Ministerul Transporturilor anul trecut ca secretargeneral, una dintre cele mai importante poziţii din minister. Nu seştie care au fost performanţele care l-au recomandat pentrurevenirea în funcţie.
Radu Berceanu a fost ministru al transporturilor în perioadaiunie 2006 - aprilie 2007 (guvernul Tăriceanu) şi decembrie 2008 -septembrie 2010 (guvernul Boc). În 2007 nu a absobit niciun euro dela UE. În al doilea mandat a făcut plăţi din banii UE de 37,7milioane de euro - 0,008% rata absorbţiei în raport cu alocarea UEdin perioada 2007-2013. Cu toate acestea, a fost unul dintre ceimai vocali miniştri, plângându-se mereu că nu are bani.
Ludovic Orban a fost ministru al transporturilor în perioadaaprilie 2007 - decembrie 2008 (guvernul Tăriceanu). A reuşit săobţină aprobare pentru proiecte în valoare de 30 mil euro, adică0,06% în raport cu alocarea UE în perioada 2007-2013), dar înmandatul său nu s-a făcut nicio plată pentru proiecte. A dat tottimpul vina pe predecesorul său Radu Berceanu când a fost întrebatdespre investiţii în infrastructură.
Anca Boagiu este ministru al transporturilor din septembrie2010 până în prezent (guvernul Boc) şi a mai fost în 2000 (guvernulIsărescu).
În cel de-al doilea mandat a făcut plăţi din banii UE de 11milioane de euro - 0,02% rata de absorbţie în raport cu alocarea UEîn perioada 2007-2013. Ea a spus la venirea în minister că este"dezastru" la atragerea de fonduri europene, dar nu a indicatvinovaţii şi l-a numit în funcţia de secretar general alministerului pe Gheorghe Dobre, în a cărui perioadă de ministeriatnu s-a construit niciun kilometru de autostradă.
Dorina Tiron a fost de două ori director general al CompanieiNaţionale de Autostrăzi (CNADNR) între 2006-2007 şi 2009-2010. Afost demisă de Anca Boagiu. A fost acuzată în presă că soţul săuconduce o firmă de construcţii care are contracte cu CNADNR.
Adrian Ionescu, absolvent de agronomie, a fost responsabil cuautostrăzile în CNANDR după ce a fost responsabil de comunicare alministrului Radu Berceanu. Mâna dreaptă a lui Radu Berceanu,Ionescu s-a aflat în conducerea CNADNR, fiind responsabil dedivizia de autostrăzi până în luna septembrie anul trecut, cândşi-a dat demisia. S-a ocupat de autostrăzi în ciuda faptului căpregătirea sa este cea de agronom. Ionescu deţine o licenţă înagronomie, acesta fiind specialist în combaterea gândacului decolorado la cultura de cartof, conform lucrării sale de diplomăintrată în posesia presei.
Gheorghe Dobre, Radu Berceanu şi Anca Boagiu nu au putut ficontactaţi ieri pentru explicaţii privind bilanţul atragerii defonduri europene în infrastructură.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
