Legea bugetului este cel mai important act al unui an fiscal, iar de construcţia acestuia depind foarte multe lucruri, inclusiv alegerile din 2012. Creşterea economică pe care va miza anul viitor Ministerul Finanţelor şi, implicit, Guvernul, este incertă, plaja estimărilor privind creşterea PIB fiind destul de mare. În timp ce Comisia Naţională de Prognoză se pregăteşte să taie estimarea privind creşterea economică din 2012 spre 2,5-3,2% de la 3,5-4%, preşedintele Traian Băsescu recomandă guvernului construcţia bugetului pe o ipoteză de creştere a PIB de 2 - 2,5%.
Deşi 2012 se profila până acum ca fiind mai bun decât 2011, acum unii bancheri internaţionali anticipează un avans al PIB de doar 1%, adică o creştere economică mai slabă decât în acest an.
Bătut în cuie rămâne doar deficitul bugetar de 3% din PIB, atât pe metodologia europeană, cât şi pe cash. Reducerea semnificativă a deficitului bugetar anul viitor, de la 4,4% din PIB în acest an (24 mld. lei), este problema principală. Iar impactul ajustării creşterii economice asupra bugetului este semnificativ. În plus, situaţia este complicată şi de includerea în buget a companiilor de stat cu pierderi.
Gheorghe Gherghina, cel care face bugetul României de mai bine de un deceniu şi unul dintre puţinii specialişti români în politici bugetare, a declarat ieri că revizuirea creşterii economice pentru 2012 este posibilă, însă cauzele nu vor fi locale, ci externe.
"Pentru România cel mai important suport de dezvoltare şi creştere economică îl reprezintă resursele de la UE care pot fi utilizate în creşterea economică. Este foarte posibil să avem o revizuire a creşterii pe 2012, din cauza legăturilor cu alte state din UE, nu din cauza a ceea ce se întâmplă în România", a declarat Gheorghe Gherghina.
Polonia, singura economie din Europa care a evitat recesiunea, a profitat atât de competitivitatea exporturilor, cât şi de cererea internă. Şi este şi un exemplu pozitiv pentru absorbţia fondurilor europene. Anul viitor, Polonia merge pe o creştere economică de 4%.
În cazul României, exporturile au fost principalul motor care a ajutat economia să iasă din criză, în condiţiile în care consumul intern nu şi-a revenit, însă contribuţia exporturilor în perspectivă devine incertă din cauza încetinirii economiilor vestice. Deşi exporturile României au continuat să crească în acest an, s-a observat deja o diminuare a ritmului de creştere la nivelul partenerilor comerciali din UE. Investiţiile au mers prost şi nu dau semne de revenire, iar la absorbţia fondurilor europene am ajuns codaşii Europei.
"Absorbţia fondurilor europene este singura care ne poate ajuta să atenuăm din şocurile externe. Absorbţia fondurilor UE ar trebui să devină prioritatea zero", crede Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
O prognoză cât mai corectă pentru PIB este esenţială pentru construirea bugetului anual. Experienţa arată însă că autorităţile s-au bazat în anii trecuţi pe ipoteze nefundamentate, care au fost ulterior infirmate de realitate şi a fost nevoie de măsuri brutale precum majorarea TVA.
Conform declaraţiilor recente ale premierului Emil Boc, prognoza de creştere economică pe care va fi construit proiectul de buget pentru anul viitor va fi stabilită de Guvern de-abia în octombrie şi numai după consultări cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială.
Termenul legal de promovare a bugetului în Parlament este 15 octombrie, însă nu ar fi prima dată când bugetul este transmis cu întârziere în Parlament.
Anul trecut în săptămâna în care legea bugetului trebuia să fie în dezbaterea Parlamentului, nimeni nu părea să ştie cum arată actul normativ. Nici în 2009, guvernul Boc nu a respectat termenul legal de promovare a bugetului în Parlament până la 15 octombrie. Însă, în 2009 a fost o situaţie atipică. Guvernul fusese demis de Legislativ şi nu mai avea dreptul de iniţiativă legislativă.
În 2011, ca şi anul trecut, chiar cu majoritatea fragilă pe care o are în Parlament, Executivul este unul perfect valid din punct de vedere juridic.
Schimbări în structura bugetului UE
Pentru următorii ani se profilează o schimbare în structura bugetului UE. Dacă acum cea mai mare parte din resursele Uniunii o reprezintă contribuţiile statelor membre, în perspectivă se are în vedere o creştere a resurselor proprii ale UE.
În acest sens, se discută introducerea unei taxe pe tranzacţiile financiare. Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Gheorghe Gherghina a spus că România analizează cu atenţie această variantă pentru a vedea impactul. "Resursele directe ale UE ar putea să crească prin taxarea băncilor. Şi noi studiem acest lucru. Avem nevoie de elemente suplimentare pentru a vedea impactul asupra României. Să nu ne trezim cu băncile care vor avea probleme, ceea ce va genera probleme mai departe. Va trebui să evaluăm impactul foarte atent."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
