România ar putea fi unul dintre principalii beneficiari aifondurilor europene pentru perioada 2014-2020, în condiţiile încare Comisia Europeană a stabilit că fondurile pentru agriculturănu vor fi diminuate drastic, fiind plafonate la nivelul lui 2013,iar cele pentru regiunile sărace vor creşte substanţial.
Comisia a făcut cunoscute propriile-i propuneri de buget pentruexerciţiul financiar viitor, marcând astfel debutul confruntărilordeschise şi probabil foarte violente pentru alocările financiaredintre 2014-2020. Asta în condiţiile în care o serie de ţărieuropene doresc, pe fondul crizei, diminuarea drastică acontribuţiilor naţionale la bugetul UE, acum aflate la un nivel de1% din PNB.
Slaba absorbţie a fondurilor UE de către România a potenţattemerea că sumele îi vor fi reduse în exerciţiul financiar viitorfaţă de perioada 2007-2013 (19,6 mld. euro fonduri structurale şipeste 10 mld. euro pentru plăţi directe către fermieri şidezvoltare rurală).
Aşa cum arată propunerile Comisiei, România ar putea fi însăunul dintre beneficiarii neţi, în condiţiile în care politica decoeziune care se adresează zonelor aflate sub media UE ca nivel deprosperitate va fi modificată şi se va concentra pe regiunile celemai sărace - cazul României.
România ar putea astfel să primească cu 50% mai multe fondurieuropene decât în perioada 2007-2013, potrivit estimărilor RadioFrance Internaţional.
Comisarul european pentru agricultură Dacian Cioloş a susţinutcă sumele destinate finanţării agriculturii europene vor fiîngheţate la nivelul anului 2013, (lucru ce face din România uncâştigător, cel puţin în această variantă propusă de Comisie).Acest lucru înseamnă o alocare pentru agricultura UE, pe întregexerciţiul financiar, de aproape 400 mld. euro la un buget total alUniunii de aproximativ 1.000 mld. euro în perioada 2014-2020.
Agricultura va continua astfel să înghită cea mai mare felie dinbugetul european, în ciuda intenţiilor unor state de a reducedrastic aceste sume.
"Vor fi încă multe de negociat în Parlamentul European şi înConsiliul de Miniştri dar, încă din propunerea de buget pe care oface Comisia Europeană, România porneşte ca un stat beneficiar defonduri suplimentare substanţiale dacă ar fi să mă refer numai lapolitica agricolă comună şi politica de coeziune" a comentatCioloş, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.
Politica agricolă comună rămâne în continuare cea mai importantăîn bugetul UE, cu o alocaţie de 371,7 miliarde de euro, la care seadaugă o marjă de manevră suplimentară de 15,2 miliarde de euro. Întotal, 386,9 miliarde de euro în perioada 2014-2020 pentruagricultura europeană.
Plăţile directe vor rămâne instrumentul esenţial de susţinere aveniturilor agricultorilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
