Economistul Ilie Şerbănescu răspunde într-o manieră radicală: "Fondurile europene nu sunt pentru România. Sunt pentru firmele vest-europene care vin în România."
Şi atunci, dacă România nu este capabilă să absoarbă fonduri, de ce nu o fac firmele vest-europene care sunt prezente aici, presupunând că lor le-ar fi fost destinate astfel de fonduri?
"Pentru că fondurile nu mai există. S-au consumat în alte lucruri."
Ilie Şerbănescu a făcut aceste observaţii personale la o dezbatere pe marginea ultimei cărţi a economistului Dainel Dăianu, lansată recent, "Când finanţa subminează economia şi coordonează democraţia."
Tocmai încrederea lui Dăianu într-o revitalizare a funcţiilor statului supus în ultima vreme de "finanţă" şi în şansa de dezvoltare care o reprezintă pentru România fondurile nerambursabile îi prilejuieşte lui Şebănescu reflecţia de mai sus şi îi zgândăreşte gândirea sceptică, nu de tip cartezian în astfel de momente, ci aceea care pleacă din îndelungul exerciţiu al analizei realităţilor economice.
Au existat situaţii, de-a lungul ultimului an cel puţin, care pot duce cu gândul la o asemenea ipoteză, chiar dacă este greu de adus dovezi în acest sens. La finele anului trecut, ZF a avut informaţia că României nu-i sunt rambursate anumite sume certificate ca eligibile, pentru că Bruxelles-ul nu are bani. Dar nu a avut dovada.
România înaintează greu cu legislaţia şi cu practica în materie de fonduri UE, dar, în aceeaşi vreme, condiţiile care i se cer sunt între cele mai dure, dacă nu cele mai dure din UE.
La începutul acestei săptămâni, ministrul afacerilor europene Leonard Orban a evocat ipoteza, pentru prima dată public, că România ar putea avea o problemă cu banii europeni pentru că Bruxelles-ul s-ar putea să nu mai aibă, o vreme, bani.
"O să extrapolăm (în raportările privind absorbţia fondurilor UE - n.n.), o să avem şi o rubrică în care să se vadă că sunt sume aprobate, dar banii nu au fost viraţi. Lucrul acesta o să se întâmple din ce în ce mai des, în special la sfârşitul acestui an. Este foarte posibil că nu vor mai fi bani la bugetul UE ca să fie viraţi. Tocmai de aceea Comisia Europeană a insistat foarte mult să trimitem cât mai repede cereri de rambursare şi să nu prezentăm cele mai multe cereri la sfârşitul acestui an pentru că altfel vom primi banii abia anul viitor. Deci sunt dificultăţi la nivelul bugetului UE astfel încât este probabil ca anumite angajamente să nu poată fi respectate."
Ar fi vorba doar despre întârzieri aici, dar nu se aude des afirmaţia că, din cauza unor dificultăţi financiare, UE nu-şi poate respecta anumite obligaţii, cu atât mai mult cu cât nici nu se pune problema ca România să nu-şi verse partea de contribuţie la UE din cauza dificultăţilor financiare.
România nu poate justifica însă slaba absorbţie a fondurilor prin faptul că la UE nu mai sunt bani, atâta vreme cât, din punct de vedere intern, are mari probleme. Rămâne însă de actualitate o altă observaţie a lui Ilie Şerbănescu: anume că, dacă am lua aceste fonduri ("prin absurd" plusează economistul) nu există o relaţie între aceşti bani (19,6 mld. euro, fonduri nerambursabile între 2007-2013) şi necesităţile reale ale României, astfel încât baii europeni "să scoată ţara din cloacă."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
