IMM

Cu doi angajaţi ţine pe profit o fermă piscicolă în Arad unde se produc 40 tone de crap pe an

Cu doi angajaţi ţine pe profit o fermă piscicolă în Arad unde se produc 40 tone de crap pe an

Peştele este crescut în mod natural, în bazine alimentate gravitaţional şi permanent oxigenate, hrănit cu produse naturale din producţia proprie. Anual la ferma piscicolă se produc între 30 şi 40 de tone de crap, 10 tone de peşte fitofag, dar şi câteva tone de alte specii, spune Iuliana Bodîrlău.

Autor: Mirabela Tiron

28.06.2011, 00:03 26417

Iuliana Bodîrlău, 51 de ani, de profesie inginer horticol,conduce de 11 ani propria fermă piscicolă dezvoltată pe o suprafaţătotală de 115 hectare în satul Seleuş, amplasat în CâmpiaCrişurilor, în judeţul Arad.

"Am început cu un bazin piscicol pe un singur hectar de teren,cumpărat în 1999 şi am ajuns la o fermă amplasată pe 115 hectare,fără nicio subvenţie de la stat, credit bancar sau bani europeni",susţine Iuliana Bodîrlău, care a înfiinţat în 2001 compania Elly-DiCompany.

Ea a înfiinţat această micro­între­prindere după ce a cumpăratun hectar al unei foste ferme piscicole, pe care era deja amenajatun bazin pentru creşterea de peşte.

"Am investit în modernizarea acestui bazin şi ulterior toţibanii câştigaţi din vânzarea de peşte au fost reinvestiţi îndezvoltarea fermei piscicole", povesteşte antreprenoarea.

Anul trecut compania pe care o conduce şi în care lucrează doiangajaţi, alături de ea, a obţinut o cifră de afaceri de aproape82.000 de lei (19.600 euro) şi un profit net de 1.800 de lei (430euro) din acvacultura în ape dulci, potrivit da­telor de pe site-ulRegistrului Comerţului.

Fermă pe 115 hectare

Antreprenoarea Iuliana Bodîrlău explică faptul că din cele 115hectare, în exploatare se află doar 50-60 de hectare.

"Peştele este crescut în mod natural, în bazine alimentategravitaţional şi permanent oxigenate, hrănit cu produse naturaledin producţia proprie. Anual la ferma piscicolă se produc între 30şi 40 de tone de crap, 10 tone de peşte fitofag, dar şi câteva tonede alte specii", a precizat proprietara fermei piscicole.

Iuliana Bodîrlău mai are în proprietate 50 de hectare de terenarabil, pe care l-a dat în arendă.

"Furajele pentru peşte vin din pro­ducţia pe acest teren, dar pelângă acestea mai trebuie să cumpărăm furaje, chel­tuielile cumâncarea pentru peşte ridicându-se la 70.000 de lei anual", a spusBodîrlău.

Pe lângă costurile cu furajele (porumb, orz şi floare), mai suntşi cele cu apa în care sunt crescuţi peştii.

"Plătim apa la metru cub. Extragem apă dintr-un canal, care sealimentează de la Crişul Alb."

Iuliana Bodîrlău susţine că nu cumpără "materialul dereproducere", acesta fiind produs în bazine speciale tot pe terenulpe care a dezvoltat ferma piscicolă.

Bazinele de peşte trebuie întreţinute, însă sunt puţini oameniinteresaţi să lucreze într-o fermă piscicolă, după cum susţineantreprenoarea.

Vinde peştele în pescării sportive

Toată producţia de peşte este livrată în ţară, în special înoraşele Arad, Bihor şi Timişoara.

Un crap este livrat în magazinele de peşte sau în pescăriilesportive după ce ajunge la o greutate de două kilograme, adică dupăun ciclu de dezvoltare de trei ani.

"Am căutat puncte de desfacere în ţară şi nu în străinătate. Dincauză că nu primim niciun ajutor de la stat, nicio subvenţie pentruteren sau pentru ferma piscicolă, nu avem şanse să concurăm cucehii sau ungurii, ce primesc subvenţii şi care ne invadează", aexplicat ea.

Costul de producţie per kilogram de crap - 9,5lei

Iuliana Bodîrlău a mai spus că în timp ce cehii vând pe piaţaromânească kilo­gramul de crap cu 7 lei datorită sub­ven­ţiilormari, costul unui kilogram de crap produs în ferma din Arad este de9,5 lei.

În magazine kilogramul de crap se vinde chiar şi cu 16 lei.

"Nu putem să vindem peştele până când cehii nu îşi vând toatămarfa", a spus ea. Iuliana Bodîrlău susţine că a avut intenţia de-adezvolta ferma prin bani europeni, însă din cauza faptului că nuavea resursele financiare pentru asigu­rarea cofinanţării arenunţat la această idée. "Nu am vrut să asigur cofinanţarea princredite bancare pentru că este riscant să te apuci să faci creditebancare în această perioadă", a declarat ea.

Întreprinzătoarea susţine că este foarte greu să dezvolţi unastfel de bu­siness, dar "trebuie să faci ceva ca săsupravieţuieşti, iar acum cu criza a fost şi mai greu având învedere că s-au scumpit furajele".

Cu toate acestea, încă de la înfiinţare, ferma piscicolă i-aadus profit, care a fost reinvestit constant în dezvoltareabusi­nessului.


Businessul în cifre

  • A cumpărat un hectar de teren al unei foste ferme piscicole însatul Seleuş, în 1999.

  • Se produc anual 40 de tone de crap, 10 tone de peşte fitofag,dar şi alte specii de peşte.

  • Costul de producţie al unui kilogram de crap este de 9,5lei.

  • Toată producţia de peşte este livrată în ţară, în Arad, Bihor şiTimişoara.

  • Un crap este livrat în magazinele de peşte sau în pescărilesportive după ce ajunge la o greutate de 2 kilograme, adică după unciclu de dezvoltare de 3 ani.

  • 19.600 euro este cifra de afaceri a fermei în 2009.

  • Doi angajaţi lucrează în ferma piscicolă.

  • Deţine 115 hectare din care în exploatare se află doar 50-60 dehectare.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO