Cum şi-a făcut un veterinar o fabrică în apropiere de Cluj în care produce brânză de capră în stil franţuzesc, din laptele colectat direct de la ferme

La câteva luni de la Revoluţie, Ovidiu Spînu câştiga o bursă destudii în Franţa, fiind repartizat la Facultatea de medicinăveterinară din Nantes.

"Pe Valea Loirei există o tradiţie a creşterii caprelor, aprocesării laptelui în brânză de capră şi a consumului de produselocale. În mediul în care am ajuns să lucrez şi să trăiesc timp deun an nu a existat manifestare ştiinţifică sau eveniment mondenfără "fromage de chevre" - brânză de capră", precizeazăantreprenorul.

El îşi aduce aminte că primul contact cu fermierii, producătoriişi mai ales cu consumatorii de brânzeturi fine l-a avut când aajuns în Franţa.

"Produsele de capră s-au răspândit peste tot în lume, ajungândsă fie «trendy» şi să câştige o cotă din ce în ce mai mare pepiaţă."

În 2007, după ce s-a mutat la ţară, în localitatea Feleacu dinapropierea Clujului, Ovidiu Spînu punea bazele afacerii cu brânzăde capră, înfiinţând compania Super Lactis, care a lansat mai multeproduse sub brandul La Colline.

"Fiind proprietarii unui cabinet veterinar pentru animale mici,soţia mea şi cu mine am căutat o afacere mai puţin solicitantă, denişă şi care putea fi amplasată mai aproape de domiciliul nostru.Am vândut cabinetul veterinar, am mai luat bani de la bănci şi amconstruit fabrica de produse lactate de capră."

Şi-a făcut fabrica cu 500.000 de euro

Investiţia totală s-a ridicat la 500.000 de euro, după cumapreciază Spînu. Antreprenorul explică faptul că business-ul luiconstă în colectarea laptelui de capră din zona centrală şi de norda Transilvaniei de la mai multe ferme.

"Prelucrăm laptele şi apoi punem pe piaţă lapte, iaurt şi câtevasortimente de brânzeturi. Avem vânzări atât în ţară, cât şi înstrăinătate", a declarat el. Pe piaţa externă, compania SuperLactis are contracte cu parteneri din Ungaria, Cehia şi Slovacia,între 30% şi 50% din producţia de la fabrica de lângă Cluj fiindtrimisă la export.

Proprietarul fabricii susţine că pe piaţa locală vinde produseleprin magazinul de prezentare din incinta fabricii, iar în oraşulCluj distribuie produsele unor magazine de delicatese, naturiste,dar şi unor hoteluri sau firme de catering.

La nivel naţional, antreprenorul lucrează cu o firmă dinBucureşti care preia produsele şi le distribuie spre câteva reţelede retail cum ar fi Auchan, Cora, Mega Image sau Minimax, dar şicătre compania de catering aviatic de pe aeroportul dinOtopeni.

"Săcolectezi lapte de la căprari locali, să-l faci brânză franţuzeascăşi să o pui pe masa consumatorului: aceasta este cea mai mareprovocare", susţine el.

În fabrica pe care o conduce Spînu lucrează 12 angajaţi.

Aşteaptă afaceri de un milion de euro

Pentru anul acesta întreprinzătorul estimează o cifră de afaceride un milion de euro şi un profit de 20.000 de euro.

"Anul 2010 a fost primul an încheiat cu profit. Suntem mulţumiţide dinamica bu­sinessului, reuşim să dublăm de la an la an volumelede lapte procesat şi cantităţile de produse puse pe piaţă. Implicitse dublează şi încasările." În 2009, compania Super Lactis, ceope­-rează brandul La Colline, a avut o cifră de afaceri de 698.526lei (166.000 euro) şi un profit de aproape 17.000 de lei (4.000euro), potrivit datelor de la Registrul Comerţului.

Ovidiu Spînu susţine că în fiecare an se fac investiţii înechipamente noi şi în elaborarea de produse noi.

El apreciază că atât pe piaţa locală, cât şi pe cele externe afost greu să intre cu pro­dusele din lapte de capră. "Acest lucrucere timp, răbdare şi multă perse­verenţă. Pe lângă gama cunoscutăde brânzeturi «La Colline", în 2010 am ieşit pe piaţă cu laptele decapră şi cu iaurtul de capră de băut". Luna aceasta va intra pepiaţă brânza de capră cu mucegai alb tip Camembert, iar în toamnăkefirul de capră.

Deşi aceasta este o afacere de familie, făcută cu pasiune,antreprenorii admit că s-au confruntat cu mai multe dificultăţi. Înopinia lui Ovidiu Spînu, fiscalitatea este împovărătoare pentru oîntreprindere mică, aceasta fiind una dintre problemele cu care seconfruntă.

Ovidiu Spînu susţine că deşi conduce o firmă mică, trebuie săplătească foarte multe taxe către autorităţile de mediu şi apă,direcţia veterinară, autoritatea drumurilor şi nu numai. Periodic,pentru autorizaţii trebuie să scoată din buzunar câteva milioane delei.

"Toate aceste taxe se adună, iar la sfârşit când tragi linie, caproducător mic, acestea te împovărează, iar o parte din costurisunt inevitabil transferate către client. Un gigant din domeniuplăteşte aceleaşi taxe, însă nu este la fel de împovărat ca unproducător mic", a precizat Ovidiu Spînu. Antreprenorul susţine cănu primeşte nicio facilitate din partea statului, din contră.

El mai menţionează că deşi firma este administrată de treidoctori veterinari şi profesori în domeniu, dar şi o farmacistă,direcţia veterinară îi obligă să plătească consultanţă în domeniu."Practic ne oferă consultanţă foştii noştri studenţi."

Produce lunar 4 tone de brânză de capră

Lunar în fabrica din localitatea Fe­leacu, judeţul Cluj seproduc între trei şi patru tone de brânză de capră.

Procesul de transformare a laptelului de capră în brânză estefoarte complex, aproape totul realizându-se în mod manual şisemiautomat.

Laptele de capră colectat în cisterne de la câteva ferme dinzonă este adus în fabrica "La Colline", unde se ţine mai întâiîntr-un tanc de răcire timp de aproape o zi. Următoarea etapăconstă în pasteurizarea laptelui. După finalizarea acestei etape seadaugă fermenţi lactici pentru accelerarea procesului defermentare, iar apoi se pun cheaguri naturale pentru obţinereabrânzei. Timp de 24 de ore, la o tem­pe­ra­tură de circa 22 degrade Celsius se ţine pro­dusul în cuve speciale pentru a seînchega.

"Este o fermentaţie lactică de tip par­ti­cular, carereconstituie digestia noului născut. Fermentaţia durează 24 deore", spune soţia lui Ovidiu Spînu. Pentru brânza de tip telemeafermentaţia durează trei ore.

Urmează punerea brânzei în site, pentru a se stoarce de zer, iarcând produsul a fost bine stors se pune în diferite forme. Brânzade capră produsă în fabrica din apropierea Clujului se vinde în maimulte sortimente: brânză de capră clasică, brânză cu ierburi, cupiper mozaic, cu seminţe şi altele.

Antreprenorul care produce brânză de capră susţine că pe piaţaromânească nu mai este nicio altă firmă care să producă brânză înstil franţuzesc, ci doar firme care importă brânză din Franţa.

Businessul "La Colline"

• În 2007, după ce s-a mutat la ţară, în localitatea Feleacu dinapropierea Clujului, a pus bazele afacerii.

• A vândut cabinetul veterinar, a luat bani de la bănci şi aconstruit fabrica.

• Investiţia totală s-a ridicat la 500.000 de euro în fabrica deproduse lactate.

• Colectează laptele de capră din zona centrală şi de nord aTransilvaniei de la mai multe ferme.

• 12 angajaţi lucrează în companie.

• Între 30% şi 50% din producţie este vândută în Ungaria, Cehia şiSlovacia.

• Pe piaţa locală produsele sunt vândute în Auchan, Cora, MegaImage, dar şi companiei de catering aviatic de pe aeroportul dinOtopeni.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels