Cosmin Curticăpean, un antreprenor cu mai multe proiecte de dezvoltare în zona IMM-urilor, a pus pe picioare o platformă destinată finanţării facturilor companiilor mici şi mijlocii, care se bazează exclusiv pe componenta digitală.
În acest proiect, Curticăpean l-a cooptat pe Manuel Costescu, fost secretar de stat în guvernul Cioloş, responsabil de atragerea de investiţii străine în România. Costescu, cu o experienţă de 15 ani în consultanţă (McKinsey) şi în sectorul bancar (JPMorgan), este acum responsabil de relaţia cu investitorii în cadrul platformei iFactor.
„Ideea iFactor a venit în momentul în care, după criza financiară, mi-au fost generate nişte frustrări în raport cu modul prin care băncile îţi oferă umbrela atunci când este soare şi ţi-o iau când plouă”, a spus la ZF Live Cosmin Curticăpean, fondator şi CEO al platformei iFactor.
El arată că iFactor este o companie care foloseşte tehnologie pentru a servisa IMM-urile într-un mod diferit. „Servisarea este un termen relativ antreprenorial, asemănător cu „bancabil” din industria bancară, care semnifică faptul că nu există niciun pericol pentru bancă. Băncile, pentru a reuşi să se încadreze în această «bancabilitate», au un mod destul de corporate de a aborda această piaţă a IMM-urilor şi se uită pe situaţiile financiare din trecut ca să vadă dacă acestea au capacitatea de rambursare pe viitor, pe modelul oglinzii retrovizoare.”
Prin intermediul platformei, antreprenorul spune că încearcă să reducă prăpastia care apare între bănci şi IMM-uri, în sensul în care IMM-urile prin natura lor încearcă să reducă profitul pe care îl declară pentru a plăti taxe mai puţine, încearcă să găsească formule de a se finanţa în diferite direcţii. În lume există mai multe iniţiative de finanţare alternativă în care bani ai investitorilor sau bani alternativi din piaţă să fie atraşi.
„Efortul pe care îl depune banca are un cost. În momentul în care un ofiţer de credit îşi alocă acelaşi timp pe care platforma noastră îl alocă şi îl face automat, acesta pierde timp şi bani. Pentru noi acest cost este foarte redus”, a spus şi Manuel Costescu, Chief Financial Officer (CFO) al iFactor.
Cei doi reprezentanţi ai plaformei mai spun că astăzi factoringul înseamnă finanţare pe baza de creanţă. „IMM-ul uploadează factura, îşi găseşte un cumpărător care poate fi o bancă sau altă instituţie, şi aceasta cumpără această factură. Dacă la finalul termenului în care factura trebuie să se achite aceasta nu este achitată, înseamnă că acel cumpărător al creanţei se poate întoarce către IMM”, a spus Cosmin Curticăpean.
Planul de business al iFactor prevede ca platforma să ajungă în România la 1.500 de companii cu o valoare cumulată a facturilor între 4.000 şi 6.000 de euro pe factură. Cumpărătorii de pe platformă funcţionează sub reglementarea BNR, prin urmare au un departament foarte bine pus la punct de recuperare a creanţei.
Avantajul este că de data aceasta recuperatoul creanţei nu trebuie să se mai concentreze pe capacitatea IMM-ului de plăti sau nu, pentru că debitorul acelei facturi este de fapt riscul de neplată.
„Comisionul nostru este de 1,5% din valoarea facturii. Comisionul se ia de la IMM, dacă se găseşte o contrapartidă. Finanţatorul nu cumpără creanţa la valore mai mică, ci îi dă un avans din valoarea facturii. La scadenţa facturii, în cazul în care este onorată plata, finanţatorul îi va da diferenţa înapoi, mai puţin dobânda”, a spus Cosmin Curticăpean.
În prezent platforma iFactor se află în faza de lansare beta, în care va exista un principal cumpărător de facturi - Banca Transilvania. Prin această lansare se testează aspectele tehnologice şi operaţionale ale platformei, iar după România, Austria ar putea fi a doua piaţă pentru iFactor.
Ce au mai spus cei doi invitaţi la ZF Live
Cosmin Curticăpean
- Pentru bănci devine foarte scumpă analiza financiară pentru un tichet de valoare mică pe o perioadă scurtă de timp, cum ar fi în cazul creanţelor. Atunci apare această dificultate în servisarea companiilor. MIT spune că este o sumă nefinanţată pentru IMM-uri la nivel mondial în valoare de 3,05 trilioane de euro, în timp ce peste 240 milioane de IMM-uri sunt neservisate din acest punct de vedere al capitalului.
- În Vest se foloseşte foarte mult vânzarea creanţei pentru a te finanţa, iar acest lucru se face în două moduri. Cumpărarea creanţei la o valoarea mai mică decât cea a facturii, acesta fiind denumit factoring fără regres. Băncile au fost cele care au făcut acest recurs, iar acestea nu puteau să cumpere pe baza facturii, ci doar să finanţeze şi atunci s-a folosit creanţa ca o garanţie. Astăzi se foloseşte cumpărarea creanţei cu regres în 90% din cazuri, la nivel mondial
- Încercăm să facem un model de full-factoring pe legislaţia curentă. În sensul că orice SRL din România cu un anumit cod CAEN şi o anumită recipisă primită de la BNR să poată cumpăra creanţe. Acolo este vorba de cumpărare de creanţe şi nu de oferire de credit.
- Noi scorăm în prima fază IMM-ul pentru a vedea capacitatea de a fi pe platformă şi de a tranzacţiona pe platformă. Odată cu fiecare factură pe care acestea o vor tranzacţiona, aceea va fi văzută ca un fel de solicitare de credit, şi atunci tichetele pot pleca de la uelele mici, să zicem 1.000 de euro, până la valori mult mai mari, în funcţie de dimensiunea firmei.
- Va exista o competiţie pentru că miza noastră este să servisăm foarte bine companiile.
Manuel Costescu
- Când eşti într-un start-up atât de tânăr, practic faci totul, de la cafea la finanţe. Pe mine m-a atras faptul că pot lucra de la Londra, unde am familia, copiii. iFactor este bazat în România, dar este o firmă globală, ca orice firmă de tech.
- Banca Transilvania, de pildă, are 200.000 de clienţi, dintre care 10% au ceva relaţii de credit, dintre care 1000 au nevoie de factoring. Problema este că toţi ceilalţi vor avea probleme să acceseze piaţa de factoring. Ce face iFactor este să deschidă piaţa. Dintr-o dată sunt zeci de mii de clienţi care nu sunt bancabili.
