Info

Cum va arăta tehnologia atunci când smartphoneul va fi la fel de depăşit precum este acum telefonul cu disc al bunicii?

Cum va arăta tehnologia atunci când smartphoneul va fi...
30.10.2017, 14:00 3160

Apeluri video şi poze de pe telefon, cumpărături de pe telefon, pornirea maşinii de spălat sau a aparatului de aer condiţionat de pe telefon, controlul sistemului de iluminat şi al încălzirii din încăpere de pe telefon, sunt doar câteva dintre lucrurile pe care le putem face acum doar cu un “touch” pe ecranul smartphone-ului. Iar dacă vorbim de mediul de business, colectarea de date din diferite echipamente – utilaje, aparate frigorifice, contoare electrice sau autovehicule, şi administrarea acestora de la distanţă au devenit la rândul lor posibile prin noile tehnologii apărute în ultimii ani – “Internet of Things”, “cloud computing” şi inteligenţa artificială, toate pe baza dezvoltării şi extinderii reţelelor de internet de mare viteză, atât fixe, cât şi mobile. 

“Deja comunicăm altfel. Telefonul este un instrument cu totul diferit de cum îl ştiam în urmă cu 10 ani. Cuvinte simple ca <<like>>, <<share>>, <<friend>> nu mai înseamnă acelaşi lucru ca în urmă cu 10 ani. Comunicăm mai mult prin mesaje scrise şi asincrone, email, messenger, Whatsapp şi scriu acest text dictând telefonului meu care transcrie direct cu diacritice. 
Cred că abilităţile smartphone-ului de azi ne dau voie să ne gândim la urmaşi ai săi la fel de evoluaţi faţă de ce folosim azi cum e iPhone-ul faţă de telefonul cu disc al bunicii. Nu departe în viitor, ci cât de curând”, a punctat Sergiu Neguţ, business angel şi decan asociat la şcoala de afaceri Maastricht School of Management 

Noile tehnologii au facilitat apariţia unor start-up-uri care au revoluţionat industrii, precum cea hotelieră - AirBnB sau a taximetriei – Uber, şi continuă să se dezvolte tot mai multe proiecte noi inovative care simplifică o serie de probleme de ordin social sau de business. Ce a propulsat explozia actuală de start-up-uri? Accesul la technologie de ultimă oră cu resurse minime prin intermediul “cloud computing” şi o conectivitate extinsă. 

Practic, “cloud-ul” a permis ca o serie de oameni inventivi să îşi pună în practică ideea fără a fi nevoiţi să investească o sumă mare de bani în infrastructura IT – servere, reţelistică, licenţe şi securitate cibernetică, având totul la dispoziţie doar cu o subscripţie lunară sau anuală. Astfel, “time to market” s-a redus considerabil, aceştia putându-şi lansa pe piaţă şi testa produsele şi serviciile într-un timp record. 

Potrivit studiului „Barometrul IoT”, care analizează investiţiile şi inovaţia în domeniul „Internet of Things” la nivel global, peste 50% dintre cei care adoptă IoT susţin că tehnologia creşte veniturile sau oferă noi oportunităţi de venituri, iar 66% dintre companii subliniază faptul că transformarea digitală ar fi imposibil de realizat fără IoT.

 



Cum ne vor schimba însă în continuare noile tehnologii modul în care trăim şi mediul de business?

Inteligenţa artificială şi “machine learning” sunt răspunsul. Deja s-au dezvoltat drone şi maşini autonome – care se conduc singure, şi există tot mai mulţi “asistenţi virtuali” cum ar fi Alexa, Siri, Google Assistant sau Bixby. Aceste tehnologii încep să fie utilizate şi în mediul de business, automatizându-se o serie de procese operaţionale din companii, dar şi o parte din activităţile care presupun interacţiunea cu oameni prin dezvoltarea “chatbot-urilor”. Acestea din urmă permit spre exemplu interacţiunea cu clienţii pe website-ul companiei respective pentru “task-uri” de bază, angajatul putându-se ocupa astfel de sarcini mai complexe.

“Telefonul şi urmaşii săi (posibil integraţi biologic cu noi) ne pot deja anticipa dorinţele şi pot răspunde nevoilor noastre neexprimate. Suntem supuşi unei avalanşe de informaţii. Algoritmii Google, Facebook sau Twitter ne aduc fix informaţiile, ştirile şi influenţele de care avem nevoie, sau o inteligenţă artificială bine antrenată crede că avem nevoie. Mă aştept să gestionăm bule de comunicare mai bine adaptate la noi, cu mai puţin efort şi mai uşor personalizabile. Să comunicăm mai mult, prin limbaj natural, cu roboţi care să răspundă comenzilor noastre, indiferent dacă e vorba de cumpărături, învăţare, credite, participare la vot sau organizarea unei petreceri. Roboţi care de multe ori să nu aştepte comenzile ci să decidă pentru noi. Vom găsi moduri noi de a comunica de la om la om, facilitate de tehnologie. Şi de a exploata comunicarea om-maşină şi maşină-maşină”, a subliniat Neguţ. 

Dar cum poate folosi România toate aceste tehnologii avansate pentru a deveni un model în regiune?

România este un prezent un hub de suport şi dezvoltare de soluţii bazate pe cele mai noi tehnologii în partea de Est a Europei, însă mai mare nevoie de educaţie de business, capital şi expunere la know-how internaţional pentru a accelera creşterea “industriei tech”. 

“România este un model. Dacă ne uităm la dinamica PIB şi PIB per capita, daca ne uităm chiar la accelerarea industriilor tech, România este deja un model pentru ţările din regiune. Cred că unul din cele mai simple modalităţi de a accelera creşterea este să identifici modele relevante şi să le adaptezi la nivel local. De exemplu, la nivelul anilor 2000, Spania devenise deja o piaţă importantă de dezvoltatori. Ce au facut spaniolii? Au investit în dezvoltarea unor şcoli de business bune, în structurarea unor fonduri locale de <<venture capital>>, cu sprijin din partea instituţiilor naţionale şi europene. Piaţa a devenit mult mai dinamică şi originează astăzi produse şi solutii complexe, cu o dinamică antreprenorială fără precedent”, a precizat Sergiu Neguţ. 

“Similar, astăzi în România, avem ingineri experimentaţi în implementarea unor soluţii extrem de complexe, mult peste complexitatea sistemelor de business din România. Ne trebuie trei lucruri - educaţie de business (educatie de business pentru secolul 21) capital (capital de risc, disponibil pe scară mai largă, legat de capitalul internaţional al centrelor cele mai dinamice din lume) şi <<networking>> intens al specialiştilor români cu specialişti internaţionali cu expunere mai largă tendinţele tehnologice şi de business contemporane.”

În ultimii ani o serie de giganţi străini de tehnnologie au înfiinţat centre de suport tehnic sau chiar centre de cercetare-dezvoltare pe piaţa locală în care inginerii români lucrează la soluţii folosite la nivel internaţional de milioane de clienţi. 

Acest articol face parte dintr-un proiect editorial susţinut de Vodafone România

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO