Business Internaţional

O nouă Bancă Mondială pentru marile economii emergente, transpunerea la scară mai largă a visului lui Ceauşescu

Preşedintele Rusiei Vladimir Putin (stânga), premierul Indiei Narendra Modi, preşedintele Braziliei Dilma Rousseff, preşedintele Chinei Xi Jinping şi cel al Africii de Sud Jacob Zuma la lansarea alternativei BRICS la Banca Mondială

Autor: Liviu Popescu

17.07.2014, 00:04 166965
Cele mai mari economii emergente ale lumii – Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, aşa-numitele ţări BRICS – zguduie din temelii ordinea financiară globală stabilită de puterile occidentale prin lansarea a două noi instituţii alternative la Banca Mondială şi la Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru finanţarea economiilor emergente. Ceauşescu intenţiona să creeze o bancă mondială cu sediul la Bucureşti, în Casa Poporului, pentru a finanţa ieftin economiile emergente, în special pe cele din Africa şi din Orientul Mijlociu.

Ceauşescu lansa această idee în 1989 după ce România şi-a plătit toate datoriile către FMI şi a interzis prin lege îndatorarea externă a ţării. Planurile BRICS sunt mult mai ambiţioase. Cele cinci economii însumează aproape jumătate din populaţia lumii şi o cincime din avuţia planetei.

Rebeliunea ţărilor BRICS prin crearea unei bănci pentru dezvoltare şi a unui fond de rezerve valutare împotriva pilonilor financiari occidentali reprezintă mai mult decât un gest politic, scrie Bloomberg. Ea este o ameninţare şi un instrument de negociere. Spre exemplu, Ucraina, care încearcă din răsputeri să iasă din sfera de influenţă rusească, are în prezent a patra cea mai mare datorie la FMI. Rusia, care este membră a FMI, pare că finanţează o rebeliune contra Kievului. În aceste condiţii, finanţarea guvernului de la Kiev de către FMI nu poate fi pe lista de priorităţi a liderului rus Vladimir Putin. Rusia, India, Brazilia şi Africa de Sud încearcă să obţină mai multă influenţă în sistemul economic şi financiar global şi vor contribui cu mai multe fonduri pentru capitalizarea proaspetei bănci mondiale a BRICS, care va oferi mijloace financiare pentru proiecte de infrastructură pe teritoriul ţărilor participante decât o fac pentru vechea Bancă Mondială.

Totodată, cele cinci ţări vor avea contribuţii mai mari decât alocă FMI pentru propriul fond de rezerve valutare, prin care se va asigura sprijinul financiar în cazul unei reduceri drastice a rezervelor valutare în oricare din ţările participante.

Marile economii emergente au insistat în ultimii ani pentru reorganizarea conducerii Băncii Mondiale şi a FMI astfel încât acestea să reflecte forţa economică tot mai mare a lumii emergente.

Cele două noi instituţii vor fi rivali mărunţi pentru Banca Mondială şi FMI, întrucât vor avea influenţă mult mai mică la nivel mondial.

Cu toate acestea, ele marchează desprinderea de un sistem financiar internaţional dominat de SUA şi de Europa. China, care este al treilea cel mai mare participant la Banca Mondială cu aproape 13 miliarde dolari, va contribui la capitalizarea Băncii pentru Dezvoltare cu aproape zece miliarde dolari.

Pentru fondul de rezervă valutară al BRICS, China va participa cu aproape 41 miliarde de dolari, aproape de trei ori mai mult decât contribuţia sa la FMI. Valoarea fondului va fi de aproape 100 miliarde de dolari, iar ajutorul oferit de pe urma acestuia va fi limitat de suma contribuţiei.

În 1981, Republica Socialistă România atingea vârful datoriei externe, de aproape 11 miliarde de dolari, şi se afla astfel la mâna FMI şi a ţărilor creditoare. În urma negocierilor purtate cu cei mai mari creditori internaţionali, Nicolae Ceauşescu a luat hotărârea ca România să îşi plătească datoriile înainte de termen. O mare parte din producţia agricolă şi industrială s-a îndreptat către export, ceea ce a dus la raţionalizarea produselor alimentare,  şi s-a transformat inevitabil în interminabilele cozi la mâncare. Însă în primăvara anului 1989, Ceauşescu a anunţat că România şi-a încheiat socotelile cu creditorii internaţionali şi nu mai este datoare nimănui. Ba mai mult, România chiar avea de recuperat datorii şi avea în conturi peste două miliarde de dolari. Cu toate acestea, populaţia răbda de foame. În acea perioadă liderul comunist lansa ideea înfiinţării unui fond de investiţii al ţărilor în curs de dezvoltare, un proiect prin care Ceauşescu urma să fie sprijinit financiar de unele ţări arabe producătoare de petrol, dar şi de unele ţări din Lumea a Treia. Totodată, liderul comunist intenţiona să construiască cu ajor arab o bancă mondială în Bucureşti pentru credite mici acordate ţărilor în curs de dezvoltare. Astfel, România putea ajunce un centru de putere economică, iar el, un lider mondial.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO