Info

(P) În culisele noii crize mondiale

(P) În culisele noii crize mondiale

Autor: Publicitate

19.02.2016, 08:00 6508

În timp ce numeroşi cineaşti de la Hollywood s-au concentrat pe gravitatea crizei financiare (prin producţii precum ”Insider Job” (2010, Charles Ferguson), ”Margin Call” (2011, J.C. Chandor), ”99 Homes” (2014, Ramin Bahrani), prin ”The Big Short”, nominalizat la premiile Oscar pentru cel mai bun film, regizorul Adam McKay transformă colapsul financiar într-o comedie ”neagră”, cu accente de documentar, trasând astfel cu măiestrie lecţiile crizei.

McKay a mizat pe faptul că oamenii nu au înţeles în totalitate ce s-a întâmplat cu economia în 2007 şi a adaptat cartea omonimă a lui Michael Lewis, inspirată din întâmplări reale, în jurul a patru personaje cheie. Cei patru outsideri din afara lumii finanţelor au observat ceea ce marile bănci, guvernul şi media au refuzat să vadă, respectiv iminenţa colapsului economiei globale din cauza bulei imobiliare şi au ales să parieze împotriva băncilor. Michael Burry (Christian Bale) este un manager de fond de investiţii timid şi dificil, care observă că piaţa creditelor ipotecare este pe cale să explodeze şi îşi convinge şeful să investească întregul capital al firmei în instrumente financiare derivate ce oferă expunere pe prăbuşirea acesteia. Jared Vennett (Ryan Gosling) prinde din zbor ideea şi convinge o echipă de analişti să investească în această oportunitate. Echipa este condusă de Mark Baum (Steve Carell), un personaj nervos, ghidat de nevoia de a pedepsi instituţiile financiare ale lumii. Între timp, Ben Rickert (Brad Pitt), un broker pensionat, dezgustat de lumea finanţelor, ajută doi nou veniţi să intre în aventura tranzacţiilor speculative împotriva pieţei imobiliare, prin intermediul unor produse financiare complexe.

Ce sunt acestea? În 1990, pentru a-şi limita riscurile de împrumut, bancherii de la J.P. Morgan au conceput asigurarea contra încetării plăţii (Credit Default Swaps, CDS, n.r.). Acesta este, în esenţă, un contract de asigurare prin care o instituţie financiară (cumpărătorul protecţiei) achită o primă către o altă entitate (vânzătorul protecţiei), care se angajează să plătească o sumă prestabilită în cazul în care unul din debitorii cumpărătorului nu îşi îndeplineşte obligaţiile, respectiv nu achită datoria acumulată, după cum explică analiştii Admiral Markets. Acest tip de asigurări împotriva riscului de faliment, practic nişte contracte private între două entităţi, sunt tranzacţionate prin intermediul dealerilor. Dacă entitatea care oferă asigurarea protecţiei, odată ce şi-a colectat plata în avans şi primele nu are suficiente fonduri pentru a-l plăti pe cumpărătorul asigurat în cazul unui faliment care ar putea afecta obligaţiunile de referinţă sau împrumuturile, ori în cazul în care asiguratul falimentează, cumpărătorul nu este acoperit. Plăţile primelor dispar, la fel şi asigurarea împotriva falimentului. Ce s-a întâmplat atât pe bursele de acţiuni, cât şi pe cea a obligaţiunilor, a fost un rezultat direct al vânzărilor speculative de CDS-uri.

Când toată lumea era încrezătoare în investiţiile imobiliare, eroii filmului au ales să parieze împotriva acestora.

Iniţial, aceste tranzacţii le-au provocat  minusuri în conturile de brokeraj pe măsură ce piaţa ipotecară continua ascensiunea. Însă, în loc să le închidă şi să accepte pierderi de zeci de milioane de dolari, aceştia au piramidat pariurile pe căderea pieţei. La jumătatea lui 2007, piaţa a început să se prăbuşească şi, datorită raportului risc/recompensă extrem de favorabil, au obţinut profituri spectaculoase, de miliarde de dolari.

Specialiştii în finanţe cred că situaţia din 2007 se va repeta. Câţiva experţi, printre care şi Michael Burry, eroul din lumea reală a filmului The Big Short,  avertizează că un nou colaps al pieţelor financiare este iminent. ”Cea mai mare speranţă pe care am avut-o a fost să intrăm într-o nouă era a responsabilităţii personale. În loc să ajungem aici, ne-am rezumat la a-i învinui pe alţii, iar acest lucru poate deveni tragic pe termen lung. În plus, criza, a făcut în mod incredibil ca băncile mari să fie şi mai mari” a declarat el într-un interviu acordat The New York Magazine după lansarea filmului.  ”Suntem înapoi de unde am plecat: încercăm să stimulăm creşterea prin bani obţinuţi uşor”, a subliniat Burry.

Datoria este principalul lucru care îl face temător în ce priveşte viitorul. ”Ideea creşterii economice prin datorie este o dependenţă pentru politicieni, dar cetăţenii ajung să plătească preţul.” Astfel, Burry crede ca un nou colaps al pietelelor financiare este iminent, iar fondatorul Elliott Management Corp., Paul Elliott Singer, crede ca aceasta oportunitate poate fi un si mai mare Big Short: "The Bigger Short", potrivit Admiral Markets. ”În ultimii 7-8 ani,  deoarece băncile au manipulat ratele dobânzilor şi le au menţinut artificial la un nivel minim, preţurile bondurilor au ajuns...pe Marte. De fapt, atât de mult au crescut, încât trilioane de dolari investiţi în bonduri au dobândă negativă. Asta înseamnă că investitorii împrumută bani guvernelor şi mai şi plătesc pentru acest privilegiu”, explică specialiştii companiei de brokeraj Admiral Markets. 

Conform BlackRock Investment Institute, sunt peste 5 trilioane de dolari în bonduri cu dobândă negative, iar 60% dintre acestea, în valoare de aproximativ 3.2 milioane euro, sunt europene. Băncile şi speculatorii au cumpărat bonduri acceptând dobânda negativă doar pe baza aşteptărilor că Banca Centrală Europeană le va cumpăra apoi la preţuri umflate. Pe hârtie lucrurile arată bine, iar profitul este garantat. Banca Centrală Europeană a anunţat că va cumpăra obligaţiuni în valoare de 60 miliarde în fiecare lună, adică nu mai puţin de 1,5 trilioane de euro până la finalul programului. Mai rămân însă alte 1,7 trilioane în bonduri ce oferă randamente negative, în mâinile speculatorilor şi investitorilor ce au momentan un profit pe hărtie. Pe hârtie pentru că aceştia încă deţin activul, nu l-au vândut pentru a marca profitul. Când obligaţiunile vor reveni la valoarea reală (dobânzi pozitive), investitorii vor suferi pierderi masive (când  dobânda/randamentul creşte, valoarea bondurilor scade şi invers).

Experţii Admiral Markets spun că de data aceasta speculatorii nu mai au nevoie de instrumente financiare complexe pentru a obţine expunere pe profiturile generate de următorul mare Big Short - un colaps în piaţa obligaţiunilor guvernamentale europene: ”veţi dori să fiţi short pe Bonduri Germane, Indici Bursieri Europeni şi Valute Europene, în special Euro.”

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO