Info

(P) Mecaind Ulmeni îşi finalizează proiectul de agricultură integrată cu finanţare CEC Bank

(P)  Mecaind Ulmeni îşi finalizează proiectul de...

Autor: Publicitate

12.12.2016, 08:00 2804

Călăraşi, 2016. Într-un judeţ în care business-ul din agricultură este de departe dominat de oamenii de afaceri libanezi, fraţii George şi Titel Tene, proprietarii grupului Mecaind Ulmeni reprezintă contrapartida din partea capitalului românesc. La mai puţin de zece ani de la primele investiţii, cu ajutorul fondurilor europene şi a finanţărilor bancare, familia Tene este aproape de a finaliza cu succes proiectul lor de agricultură integrată. Reţeta? Hotărârea şi tinereţea acţionarilor, combinate cu profesionalismul omului din tranşee”, directorul tehnic, Valeriu Lazăr, un om cu peste 30 de ani de experienţă în agricultura judeţului, sunt elementele care au făcut ca această investiţie să se dezvolte frumos.          

Maşina prinde o alee pe partea stângă a drumului principal al comunei, pentru a intra într-una dintre cele mai mari ferme agricole din zonă. Am ajuns încă de dimineaţă la Ulmeni, pentru a asista la o veritabilă lecţie de agricultură modernă. Să aflăm la faţa locului ce a însemnat întreg efortul dezvoltării unui sistem agricol integrat. Aici, într-o zonă eminamente agricolă, la porţile Bărăganului.

“Sistemul integrat ne va permite să valorificăm fiecare element pe care îl producem. Am plecat de la un parc de utilaje agricole şi o suprafaţă medie de teren agricol şi am ajuns în prezent să capacităţi importante de stocare a cerealelor, de ferme de vaci şi porci, iar de anul viitor de abator, o linie de mezeluri, de o linie de fabricat produse lactate. O creştere organică, cu ajutorul fondurilor europene, ce nu ar fi fost posibilă fără parteneriatul stabil cu CEC Bank”, precizează domnul Valeriu Lazăr, directorul tehnic al Mecaind, cel care ne va fi ghid în vizita noastră.

Afacerea Mecaind a fost construită pe bazele unei foste SMA, care presta servicii de mecanizare în agricultură. În anul 1994, societatea a parcurs procesul de privatizare prin metoda MEBO, iar în 2007 intră, în proprietatea familiei Tone, prin achiziţia pachetului de acţiuni. Dacă, la vremea preluării lui, complexul dispunea de aproape 2.000 de ha de teren agricol în zona comunei Ulmeni, în prezent suprafaţa cultivată ajunge la aproape 6.000 de hectare.

“Exact la un an de la schimbarea acţionariatului am demarat programului de investiţii. Aveam nevoie de înlocuirea vechiului parc de utilaje cu unul nou. Era absolut esenţial pentru factorul eficienţă. De fapt, aşa a început şi povestea parteneriatului dintre CEC Bank şi Mecaind Ulmeni. Valoarea totală a proiectului derulat pe fonduri europene s-a ridicat la aproximativ un milion de euro. Banca ne-a sprijinit prin aprobarea  unei linii de credit ce a acoperit 50% din această valoare, ne precizează domnul director Lazăr.

Zodia computerului în agricultură

A urmat cea de-a doua etapă de dezvoltare, la care CEC Bank a participat cu o linie de credit în valoare de 10 milioane de lei. Este vorba despre modernizarea, dar şi de mărirea capacităţii de silozare a cerealelor, realizate printr-un proiect european în valoare de trei milioane de euro. Inginerul se mândreşte cu acest proiect, chiar în timp ce ne arată axact ce ar trebui să reţinem despre uriaşa instalaţie de metal. Subliniează că a fost ca un veritabil maraton pentru el, pentru că a început proiectul în 2010 şi l-a finalizat un an mai târziu. Atât silozurile din ferma din Ulmeni cu o capacitate de 20.000 tone, cât şi cel ridicat în comuna Mănăstirea, la doar câţiva kilometri distanţă, cu o capacitate de 30.000 tone, sunt integral computerizate şi dispun de soluţii tehnice de uscare, ceea ce economiseşte foarte mult timp, dar şi bani, în campaniile de recoltare a cerealelor.  

“Prospectând diverse soluţii de dezvoltare, acum a fost momentul în care ne-am pus problema să înfiinţăm o fermă de vaci şi una de porci şi ce ar fi dacă am aborda sistemul de agricultură integrată”, arată domnul Lazăr. Aşa au ajuns managerii şi patronii de la Mecaind să plece prin diverse colţuri ale bătrânului continent, pentru a vedea modele care funcţionau cu succes.

“Fiecare etapă dusă la bun sfârşit mi-a rămas în suflet. Sunt ca nişte copii, pe care îi creşti. Când unii erau pe pârtia de ski sau se gândeau la petrecerea de revelion, noi am semnat cu banca noastră, CEC Bank, contractul de acordare a creditului în 30 decembrie 2009. Asta e regula în agricultură. Trebuie să ştii că nu prea mai ai timpul tău. E la foc continuu”, ne zice directorul tehnic al al Mecaind. Valoarea totală a investiţiei s-a ridicat la aproximativ 5 milioane de euro. Banca a finanţat o linie de credit de 13,5 milioane de lei.

Modelul fermei de vaci a fost implementat de un consultant italian şi gândit exclusiv în funcţie de rasa Holstein, aleasă să populeze grajdurile. De la linia de muls şi până la pereţii grajdurilor, totul este calculat pentru o cât mai mare eficienţă a producţiei de lapte. În mai puţin de doi ani de la demararea lucrărilor, mai exact în 2014, cu alte 500.000 de euro au fost populate grajdurile. Cele mai multe dintre văcuţe aveau “paşaport” de Slovacia, iar alte câteva zeci mugeau în ungureşte.

În prezent, ferma e populată cu 1.000 de capete, din care 500 dau lapte. La faţa locului poţi într-adevăr să vezi cum se face zootehnie automatizată total, cu ajutorul computerului. Cum este urmărit fiecare animal, astfel încât sănătatea şi productivitatea lui să fie controlate. Am aflat că pentru prepararea reţetelor pentru mâncare este angajată o firmă specializată în nutriţie şi am putut vedea că mulsul laptelui este chiar o plăcere, pentru că, pentru fiecare ciclu de muls, văcuţele vin singure, în serii, ghidate doar de nişte culoare din ţevi, pentru a li se monta aparatele automatizate.

 Ciudat, dar la ferma de vaci nu am văzut culoarea laptelui. Totul e gândit pe circuite securizate, astfel încât riscurile de contaminare să nu existe. Zilnic producţia de lapte de 250.000 de litri este preluată cu autocisternele de unul dintre cei mai mari procesatori din industria alimentară. S-a ajuns aici numai după ce procesatorul a evaluat ferma un an de zile şi după aceea a semnat un contract de furnizare exclusivă.

“În privinţa sistemului integrat, pe partea de lapte, pot spune că în perioada nu foate îndepărtată, capacitatea producţiei de lapte va creşte simţitor, aşa că avem în plan darea în folosinţă a unei linii de procesare a laptelui, pentru telemea, caşcaval, sana, chefir. În condiţiile preţului extrem de mic al laptelui de pe piaţă, putem zice ca linia de procesare vine cu valoare adăugată, cu un impact important asupra afacerii. Aşa vom finaliza unul dintre circuitele integrate”, dezvăluie planurile de viitor şeful complexului agricol.

Şi, pentru că tot vorbim despre agricultură integrată, pe lângă ferma de vaci, Mecaind a pus pe picioare şi o fermă de porci cu o capacitate de cazare anuală de aproximativ 18.000 de capete, grupate în trei hale mari. Valoarea totală a proiectului s-a ridicat la 2,1 milioane de euro, pentru care CEC Bank a acordat o linie de creditare de 9,6 milioane de lei.

Ultimele evoluţii privind preţul cărnii de porc livrate în viu i-au făcut pe administratorii Mecaind să se ducă mai departe şi pe acest sector de business cu ideea de agricultură integrată. Astfel, prezenţa unui abator şi a unei linii de prelucrare a mezelurilor, proiecte ce vor finalizate cât de curând, tot cu ajutorul unui credit bancar aprobat deja de bancă, vor aduce valoare adăugată în întregul circuit.

“Când ai astfel de proiecte de milioane de euro, rolul esenţial este cât de aproape îţi este banca cu care lucrezi şi cum ştie ea să reacţioneze. Noi, cei de la Mecaind, am avut marele noroc să avem CEC Bank alături încă de la începuturile noastre. La aproape zece ani de când avem acest parteneriat, banca ştie toată evoluţia noastră pas cu pas, ceea ce face ca procesul de susţinere a activităţii să fie flexibil, în funcţie de nevoile noastre ”, a ţinut să sublinieze directorul tehnic, Valeriu Lazăr.


La Mecaind gazul nu se arde degeaba

Se ştie că marile ferme sunt şi mari poluatori. La Mecaind Ulmeni, însă, dejecţiile animalelor sunt transformate în curent electric regenerabil, cu ajutorul unei staţii de biogaz, ce are o capacitate de 250 kilowaţi/oră. Asta înseamnă că în viitorul aproiat când liniile de prelucrare a laptelui, cea de mezeluri, dar şi abatorul vor supraîncălzi facturile Mecaind, necesarul privind consumul energiei electrice va putea fi acoperit în bună parte din curentul electric regenerat de staţie.


 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO