ABSL Romania a analizat modificarile aduse Codului Fiscal prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 3/2017 şi consideră că renunţarea la plafonarea privind CAS şi CASS pentru veniturile din salarii este o măsură ce va afecta negativ competitivitatea Romaniei pe plan international in cadrul industriei reprezentate de asociatia noastra, descurajand investiile straine in acest domeniu. In plus, consideram ca aceasta modificare va reduce crearea de locuri de munca bine platite si inovatia – deziderate ce au fost declarate ca find vizate de introducerea acestor modificari. De asemenea, considerăm că procesul privind transparenţa decizională şi consultarea cu mediul de afaceri înaintea adoptării actului normativ ar putea fi seminificativ imbunatatite, ABSL oferindu-si intreaga experienta in cadrul industriei reprezentate autorităţilor din Romania în acest sens.
Astfel, prin eliminarea plafonării bazei de calcul a CAS şi CASS este afectat direct venitul net ale angajaţilor ce obţin venituri mai mari decât plafonul anterior stabilit la 5 salarii medii brute pe economie.
Efectele posibile ale acestei iniţiative includ:
- Accelerarea exodului de resurse către ţări care încurajează activ această industrie (cu precădere în favoarea Poloniei şi Bulgariei, dar şi a destinatiilor de pe alte continente – Asia, Australia şi cele două Americi).
- Reducerea creării de noi locuri de munca şi chiar pierderea locurilor de muncă anterior create în economia românească întrucât:
o Resursele înalt calificate şi cele de conducere sunt esenţiale în designul şi vânzarea soluţiilor către clienţi/investitori şi portarea locurilor de muncă aduse din ţările dezvoltate în România. Aceste resurse vor fi acum dezavantajate, iar migrarea lor către destinaţii mai atractive va fi sporită.
o Conform unui sondaj intern efectuat de ABSL în acest sens, chiar dacă anumiţi investitori ar putea decide compensarea efectelor prezentei Ordonanţe prin creşterea salariilor brute ale angajaţilor afectaţi - acest lucru va determina creşterea preţului serviciilor oferite pe piaţa din România comparativ cu competiţia din alte ţări. Ca urmare, este foarte posibil ca în decurs de 2-5 ani încasările la bugetul de stat să scadă prin implementarea acestei legi în comparaţie cu susţinerea traseului actual al dezvoltarii industriei noastre.
Menţionăm că până în prezent această industrie a creat cca 120.000 de locuri de munca într-un sector cvasi-inexistent în urmă cu numai câţiva ani în economia noastră, aducând un aport de approximativ 3% la PIB-ul României.
Un aspect extrem de important în acest caz este faptul că principala cheltuială a acestui sector este cea cu forţa de muncă şi, ca urmare, rata de venituri la bugetul de stat raportată la aportul acestei industrii în PIB este extrem de mare comparativ cu toate celelalte industrii.
Ca urmare, efectul negativ al pierderii locurilor de muncă va fi resimţit exponenţial în încasările bugetare.
- Un alt efect colateral al acestei măsuri, va fi scăderea investiţiilor străine în România datorită scăderii cererii şi vânzărilor în industriile conexe ramurii reprezentate de ABSL (e.g. investiţiile imobiliare, industria de mobilier de birou, vânzare computere şi tehnică de calcul, birotică şi papetărie, automobile etc).
Ca urmare, vom asista şi la o scădere a consumului care la rândul ei va determina o scădere a încasărilor din taxe indirecte la bugetul de stat.
Pentru motivele de mai sus, în opinia Asociaţiei Liderilor din Domeniul Serviciilor pentru Afaceri din România (ABSL), această măsură contravine scopului menţionat în preambulul Ordonanţei de Urgenţă nr. 3/2017 “încurajarea activităţii de inovare, cercetare şi dezvoltare în vederea creării de locuri de muncă bine plătite […], atragerea investiţiilor străine directe mai ales în sectoarele cu valoare adăugată ridicată […]” şi „incurajarea mediului de afaceri”.
În plus, este de asemenea contrazis scopul declarat de a ”elimina inechităţile privind plata în procente egale a contribuţiilor sociale […] astfel încât toţi cetăţenii să aibă oportunităţi egale în societate” întrucat se elimină plafonarea bazei de calcul doar la cetăţenii care obţin venituri din contracte individuale de muncă şi nu a celor care îşi desfăşoară activitatea ca PFA, întreprindere individuală sau pe baza unui contract de drepturi de autor.
Mai mult, pensia pe care aceştia o vor primi de la stat va fi plafonată în funcţie de nivelul contribuţiei pe durata vieţii–conducând în fapt la crearea unui alt tip de inechitate în societatea românească.
Întrucat scopul ABSL este de a sprijini dezvoltarea sectorului de servicii în România, oferim experienţa şi cunoştinţele detaliate în cadrul sectorului autorităţilor din România în speranţa găsirii unor metode holistice de dezvoltare a economiei româneşti, crearea unui număr cât mai mare de locuri de muncă şi sporirea încasărilor totale la bugetul de stat.
Din ABSL Romania fac parte atât companii autohtone, cât şi multinaţionale de profil, leaderi regionali şi globali precum: Accenture Services, APT Resources & Services, Allianz Worldwide Partners Romania, Be Think Solve Execute, Telus International, Capgemini, Central Europe Technologies, Connections Consult, DB Schenker, Deloitte Audit, Ernst & Young, Eucom Business Language, Genpact Romania, HP Enterprise, Global Remote Services, HP Inc Romania, LUXOFT PROFESSIONAL ROMANIA, Mazars Consulting, Microsoft Romania, Mood Media, Office Depot Service Center, Optima Solutions Services, Outsourcing Advisors, PRICEWATERHOUSECOOPERS Services, Process Solutions, Procter & Gamble Marketing Romania, Renault Business Services, Samsung Electronics Romania, SCC Services Romania, SELIR, Societe Generale European Business Services, Stefanini Romania, TMF/ UCMS Group Romania, UniCredit Business Integrated Solutions, Valoris Center, Vauban IT, VEEAM SOFTWARE, Vodafone Shared Services Romania, Webhelp, Wipro Technologies si WNS Global Services Romania.
Partenerii strategici ai asociaţiei sunt : ACCA, Colliers International, Corporate Office Solutions, Fine Law, HAYS, Ifuture, KPMG, şi Skanska.
Date de contact:
ASSOCIATION OF BUSINESS SERVICES LEADERS
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
