România are viitor: cum arată portretele a zece antreprenori de succes

24 iul 2017 Autor: Publicitate

Cum arată Faţa României? Este muncitoare şi perseverentă sau birocrată şi blazată? Huawei şi ZF şi-au propus să schimbe felul în care vedem România şi, mai ales, felul în care ne văd cei din afară ţării, aşa că au reunit portretele a 10 antreprenori locali al căror numitor comun este dorinţa de a face ceva în ţara lor natală. Surprinse cu Huawei P10 şi P10 Plus, portretele acestora, însoţite de poveştile business-urilor lor de succes, arată că se poate. Se poate să schimbi ceva chiar şi atunci când toată lumea îţi spune că nu, se poate să rămâi în România şi se poate să rămâi optimist, oricât de multe piedici ai întâlni pe parcurs. Prin ochii lor, #TheFaceofRomania este sinceră, de bun simţ, creativă, prietenoasă, etică, curajoasă şi neclintită atunci când lucrurile dau semne că nu mai sunt la locul lor.

„Campania noastră, The Face of România, a strâns până acum portretele a mii de români: tineri sau vârstnici, corporatişti sau artişti, pragmatici sau boemi, cu toţii au răspuns entuziasmaţi iniţiativei noastre de a schimba felul în care este văzută România prin exemplul personal. Fiecare a avut şansa de a-şi încărca propriul portret sau portretul unui român pe care îl admiră pentru a contribui cu 10 mile ca un străin să vină în România şi să ne descopere ţara. Şi cum puteam să încheiem mai frumos această campanie decât prezentând şi portretele unor antreprenori din România care au făcut posibile realizări despre care nici ei nu credeau, la un moment dat, că sunt în stare? Ce partener mai bun puteam găsi pentru poveştile antreprenorilor care vor să schimbe <faţa României> decât unul dintre cele mai prestigioase publicaţii de business din această ţară, Ziarul Financiar?”, a declarat Fred Wangfei, Director of Huawei Consumer Group România.

Ionuţ Popescu, Centrul de Echitaţie Potcoava: „Proiecte ca cel pe care l-am dezvoltat eu sunt aproape imposibil de realizat în ţările din Vestul Europei”

 

Ionuţ Popescu a pus bazele Centrului de Echitaţie Potcoava, după ce „s-a îmbolnăvit de cai”, după cum el însuşi spune, la un eveniment de profil, în 2008. Opt ani mai târziu, a lansat proiectul pe care îl descrie drept o ascunzătoare de la munte, în Runcu (judeţul Dâmboviţa). Rezultatul unei investiţii de 500.000 de euro, acesta a ajuns în 2016, primul an de funcţionare, la un grad de ocupare de 41,5% şi o cifră de afaceri de aproximativ 150.000 de euro. După o experienţă profesională care a început la 18 ani şi care a evoluat în varii domenii, Popescu a început să dezvolte proiectul visurilor sale în 2009. Chiar dacă a întâmpinat şi dificultăţi legate de realizarea acestuia, el a ales să se concentreze pe oportunităţile găsite pe piaţa locală. „Astfel de proiecte sunt aproape imposibil de realizat în ţările din Vestul Europei, unde nu mai sunt terenuri virgine disponibile”, spune el. Ca mulţi antreprenori români, şi Ionuţ contribuie activ la schimbarea Feţei României în domeniul în care activează şi oferă şi un reper în acest sens: „În turism, Austria este un model interesant şi potrivit cu potenţialul României. Cred că în măsura în care autorităţile publice vor continua să îmbunătăţească infrastructura şi în acelaşi timp să sprijine dezvoltarea turismului pornind de la specificul şi resursele locale, sunt şanse mari ca zona de turism să devină tot mai atractivă pentru investitori şi oaspeţi”.

Alina Iancu, CrameRomania.ro: „Faţa României trebuie să fie reprezentată şi de industria viti-vinicolă, iar accentul trebuie pus pe calitate şi pe soiurile autohtone”

 

Alina Iancu a lansat proiectul non-profit CrameRomania.ro, singura bază de date bilingvă online a cramelor din România, precum şi ReVino.ro, un site dedicat iubitorilor de vinuri. În completarea acestor proiecte, anul trecut a organizat prima ediţie a unui târg de vinuri şi turism viticol - „ReVino – Decoperă vinurile din România”. Alina Iancu este şi fotograf; de altfel, baza de date cu fotografii ale cramelor şi reprezentanţilor acestora au condus-o spre realizarea CrameRomania.ro. A investit în proiect 5.000 de euro, din economiile personale; valoarea totală a investiţiei în proiectele sale a ajuns însă la 25.000 de euro (proiectele ReVino.ro şi Revino – Descoperă vinurile din România fiind susţinute parţial de crame). Prin ceea ce face, Alina Iancu susţine ideea că Faţa României trebuie să fie reprezentată şi de industria viti-vinicolă, iar accentul în acest sens trebuie pus pe calitate şi pe soiurile autohtone. „Soiurile autohtone ne pot reprezenta cu succes în afara ţării. Dar aici avem nevoie de brand de ţară şi de unitatea cramelor. În afară, prea puţini oameni ştiu că România există pe harta mondială a vinului.”

Cosmina Voichiţa Meseşan, VBS Business Solutions: „Vrem să facem ceva bun pentru ţară, chiar dacă mediul economic şi fiscal a fost departe de a fi unul prielnic micilor antreprenori”

 

Cosmina Voichiţa Meseşan a dezvoltat VBS Business Solutions, afacere axată pe îmbunătăţirea serviciilor din România prin noi tipuri de cercetări de marketing, precum Mystery Shopping sau Vocea Clienţilor. Povestea VBS a început în 2004, când Cosmina Meseşan era în ultimul an de facultate şi a vrut să îşi ia destinul în propriile mâini devenind antreprenor. Zece luni mai târziu a decis însă să-şi consolideze pregătirea printr-un stagiu de aproape trei ani în Statele Unite ale Americii. În 2008 s-a întors în ţară, unde a simţit că poate să schimbe ceva datorită experienţei acumulate peste hotare. „Simţeam nevoia familiei şi a prietenilor, relaţiile fiind mai calde şi mai sincere acasă, în Ardeal”, îşi aminteşte ea. Cosmina spune că o inspiră multe lucruri, locuri şi oameni din ţara noastră, multe dintre acestea legate de istorie, de valorile de bază, pe care le-a primit de la bunica ei, dar  este optimistă şi în ceea ce priveşte dezvoltarea Feţei României şi în viitor: „Faţa României se schimbă încet-încet. Vreau să cred că va prospera şi antreprenorul care se implică în comunitate şi care doreşte mai mult decât bunăstarea personală. Există şi aici oameni frumoşi, cu adevărat de valoare. Ei sunt faţa României”.

Paul Fulea, Crama Histria: „Îmi doresc să pot dezvolta afacerea şi să o las copiilor şi nepoţilor mei”

 

Paul Fulea a preluat de la  tatăl său şi dezvoltă mai departe singura plantaţie de vie din nordul judeţului Constanţa, regiunea Histria-Babadag, unde odinioară erau cultivate peste 1.000 de ha de viţă de vie. Plantaţia familiei Fulea a fost înfiinţată între 1976-1978, iar în prezent antreprenorul cultivă 200 de hectare. Paul şi-a petrecut copilăria în vie, astfel că cele mai frumoase amintiri ale sale din perioada aceea se leagă mai ales de goana după tatăl său prin vie, care „avea un pas foarte mare pentru un copil”, precum şi de perioada recoltei. După o carieră în multinaţionale, în domenii precum industria hârtiei, a sondajelor de opinie, outsourcing şi a berii a preluat, în 2013, plantaţia de la tatăl său, cu obiectivul de a o moderniza şi a o face mai adaptată pieţei. A investit, de pildă, peste 2 milioane de lei în reconversia plantaţiilor de viţă de vie. Anul trecut, Crama Histria a intrat pe piaţa vinului cu două branduri: Mirachi, care înseamnă „dorinţă” în aromână şi Ammos, „nisip” în limba greacă. Ambele pot fi găsite în HoReCa şi magazinele de specialitate. Paul Fulea este motivat să dezvolte afaceri în România fiindcă, pe de o parte, a observat că există o mare lipsă a afacerilor de familie duse din generaţie în generaţie: „Eu acest lucru mi-l doresc, să pot dezvolta afacerea, să o pot lăsa copilului meu sau nepoţilor mei”. Din punctul lui de vedere, România este cel mai bine reprezentată în domeniul în care activează de Feteasca Neagră: „Pentru piaţa vinului, Faţa României este Feteasca Neagră. Este un soi absolut minunat, este un soi pretenţios, dar care, dacă este îngrijit cum trebuie, oferă nişte struguri extraordinari şi vinuri de excepţie.”

Ana Vişian, Piscina Urbană: „Suntem datori să întoarcem ceva societăţii care ne-a format”

 

După o discuţie la o terasă, pe timp de vară, Ana Vişian a dezvoltat împreună cu Adina Zanet un business dintr-o cameră cu bile - cu 100.000 de bile mai exact – asemănătoare spaţiilor de joacă de acest tip destinate copiilor. Au investit în proiect 25.000 de euro, din care aproape jumătate au fost fonduri europene. Acum, Piscina Urbană a devenit unul dintre locurile preferate ale angajaţilor din Capitală, care vin  aici să se relaxeze după orele de muncă şi să uite, uneori, că sunt adulţi. „Piscina Urbană este un business atipic, dar care reuşeşte să aducă zâmbetul pe buzele celor care ne vizitează. Faptul că oamenii pleacă bine dispuşi de la noi, cred că mă motivează cel mai mult în toată povestea asta”, descrie Ana Vişian modul în care priveşte afacerea creată. Ana are experienţă profesională în media şi advertising şi este angajată şi într-o multinaţională, astfel că se ocupă de proiectul antreprenorial după orele de la birou. „Într-un fel sau altul, deşi este un clişeu, suntem datori să întoarcem ceva înapoi societăţi în care trăim, societate care ne-a format, până la urmă. Cred că asta e un motiv suficient de puternic pentru a încerca să faci proiecte faine în România”, spune ea de ce pariază în continuare pe România. Iar Faţa României în domeniile în care activează ar trebui să fie: „Sinceră, de bun simţ şi cât mai creativă”.

Cătălin Melinte, Cutia cu poze: „Ştiu că putem să reuşim aici, să îmbunătăţim această ţară”

 

Fotograful Cătălin Melinte şi-a transformat pasiunea pentru fotografie într-un business care a ajuns în trei ani de activitate pe nişa fotografiilor făcute la evenimente la venituri de 100.000 de euro. El a pus bazele afacerii „Cutia cu poze”, axată pe realizarea de magneţi de frigider cu pozele clienţilor, în 2014, la evenimentele din Centrul Vechi al Capitalei. Conceptul a prins bine în rândul clienţilor, astfel că ajunsese să câştige la fiecare dintre aceste evenimente câte 150-200 de lei. Din dorinţa de a transforma acel job într-un business de succes, i-a venit ideea automatizării conceptului de poză printată în PhotoBooth. „Ca să construiesc acest PhotoBooth, lucram aproape non-stop. Ziua mergeam la job, iar seara mergeam la evenimente, astfel, cu banii strânşi am reusit să cumpăr echipamentele pentru prima cabină foto”, povesteşte Cătălin. Antreprenorul spune că, în prezent, afacerea este una dintre primele trei companii din domeniu, aflându-se printre promotorii curentului de cabine foto din ţară, cu peste trei ani experienţă şi peste 600 de evenimente în portofoliu. Cel mai mult în ţara noastră îi place generaţia de antreprenori din care face parte: „Noua generaţie de antreprenori care schimbă faţa României - cei care creează business-uri cu multă muncă şi pasiune şi ajung să reuşească. Sunt cei la care ne uităm şi spunem că dacă ei au reuşit, atunci putem şi noi. Este un fel de <Romanian dream>”.  Acest mod de a vedea lucrurile îl motivează să dezvolte proiecte aici: „Ştiu că putem să reuşim aici, să îmbunătăţim această ţară, să lucrăm cu persoane a căror cultură şi istorie le cunoaştem şi le respectăm”.

Mihai Rotaru, Clever Tech: „Piaţa locală pare mică, dar pieţe vest-europene par mult mai mari decât sunt cu adevărat”

 

Mihai Rotaru a lansat în 2011, împreună cu partenerul său, Alexandru Dumitru, prima aplicaţie de taxi de pe piaţa locală, Clever Taxi. Recent, aceasta a fost cumpărată de liderul european de pe piaţa serviciilor de e-hailling, mytaxi, într-o tranzacţie cu o sumă de opt cifre”.  Ideea dezvoltării Clever Taxi le-a venit celor doi fondatori în anul 2010, în cadrul unui eveniment destinat dezvoltatorilor care vor să lanseze o afacere, în care ideile lor prind contur în 48 de ore. Un an mai târziu au înfiinţat firma şi au lansat prima versiune a platformei. Anterior, Mihai Rotaru a mai avut două firme, una de outsourcing, despre care spune că „nu m-a entuziasmat foarte mult” şi un alt start-up, „care nu a avut evoluţia fericită a Clever Taxi”. „Pe mine mă face cu adevărat fericit să creez lucruri care au impact, care să îmbunătăţească viaţa oamenilor - Clever Taxi a fost destul de impact şi a schimbat destul de multe în industrie şi astfel de lucruri aş vrea să fac şi în viitor”, descrie Rotaru lucrurile care îl motivează să dezvolte proiecte pe piaţa locală. Din experienţa sa, el observă că aceasta este mică, dar pare mult mai mică din exterior. În acelaşi timp „alte pieţe vest-europene par mult mai mari decât sunt cu adevărat”. În plus, România se mişcă foarte repede pe partea de tech, aplicaţiile de taxi de aici au prins foarte bine, şi, ca procent din cursele totale, suntem, potrivit CEO-ului Clever Taxi, mult peste media europeană. „Sunt mulţi factori care adunaţi favorizează tehnologia în România.”

Andreea Uceanu, Floria: „Din ce în ce mai multe branduri devin cunoscute şi respectate atât pe plan local, cât şi internaţional”

 

Andreea Uceanu este general manager şi fondator al Floria, un business format din platforma de e-commerce Floria.ro, reţeaua de florării - Floria În Stradă, divizia de evenimente speciale - Floria La Evenimente, divizia Floria Vânzare Engros de flori, plante şi accesorii florale, precum şi Floria Amenajări Peisagere. Toate aceste activităţi au generat anul trecut o cifră de afaceri de 10 milioane de lei. Ea şi-a început cariera ca angajat într-o multinaţională, unde evoluase până în funcţia de retail manager în momentul în care a ales antreprenoriatul. Andreea descrie Floria drept un este un business născut din pasiune şi consideră că domeniul floristic are un potenţial uriaş în România, rezultatele şi ritmul de dezvoltare ale Floria fiind un argument în acest sens. Mândria pentru crearea unui business românesc de succes o face de altfel să fie şi cel mai inspirată de faptul că din ce în ce mai multe branduri autohtone devin recunoscute şi respectate atât pe plan local, cât şi internaţional. De asemenea, crede cu tărie în talentele locale, motiv pentru care a creat o secţiune de home deco cu obiecte, cărţi şi vinuri româneşti în una dintre unităţile Floria. Faţa României în domeniul în care activează ar trebui să fie reprezentată de o piaţă sănătoasă şi bine reglementată, alături de competitori serioşi. Şi-ar dori de asemenea ca tinerii români să-şi urmeze pasiunile mai mult.

Ina Natu: Sunt oameni la tot pasul care ne demonstrează că se pot face şi aici proiecte inedite, cu impact pozitiv”

 

Ina Natu este o antreprenoare de 29 de ani care a lansat, în luna aprilie a anului trecut, magazinul de cadouri online InaBox.ro. Investiţia iniţială a fost de circa 2.500 euro, iar antreprenoarea mizează pe nişa de piaţă a cadourilor personalizate formate din produse 100% româneşti. Absolventă a Facultăţii de Jurnalism din cadrul Universităţii din Bucureşti, Ina Natu a lucrat anterior în echipa de marketing a unei companii din domeniul brokerajului de asigurări.. „Cu toate că de multe ori nu-i uşor, sunt oameni la tot pasul care ne demonstrează că se pot face şi aici proiecte inedite, cu impact pozitiv. Creatorii de produs local sunt un exemplu perfect în acest sens, iar eu chiar asta îmi doresc: să descopăr cât mai mulţi astfel de oameni şi să fac cunoscute lucrurile care le ies din mâini”, descrie Ina motivele pentru care a ales să dezvolte acest business pe piaţa locală. Tânăra antreprenoare îşi găseşte inspiraţia zilnică în oamenii  din România şi poveştile lor. „Oamenii oneşti, inteligenţi, deschişi. Însă m-am format astfel încât să caut inspiraţie oriunde în jurul meu, indiferent de domeniu - nu ştii niciodată de unde răsar ideile bune.”  De altfel, ei reprezintă Faţa României aşa cum şi-o doreşte: „O faţă curioasă, prietenoasă şi etică, care devine curajoasă şi neclintită atunci când lucrurile dau semne că nu mai sunt la locul lor”.

Ionel Burtea, Abund Berrry: „Mai ales de acum încolo oportunităţile încep să apară în România”

 

Ionel Burtea este un tânăr care, la 21 de ani, în perioada în care era încă student la Academia de Studii Economice din Bucureşti, şi-a convins părinţii să investească într-o plantaţie de zmeură şi mure, ce se întinde pe o suprafaţă de 5 hectare în oraşul de origine, Ţicleni, judeţul Gorj. Încă din al doilea an de rod, cu o recoltă de două tone de mure şi 500 kilograme de zmeură, familia Burtea a avut vânzări de peste 5.000 euro. AbundBerry şi-a vândut anul trecut producţiile în Carrefour Târgu-Jiu, cofetăriilor şi direct consumatorilor. Planurile ambiţioase ale lui Ionel presupun însă livrarea fructelor la nivel naţional, dezvoltarea unei mici unităţi de procesare a fructelor de pe plantaţia sa, precum şi, pe termen lung, exportul brandului de fructe românesc. Consideră că să pleci în străinătate este drumul cel mai uşor, iar să dezvolţi la tine în ţară proiecte reprezintă o provocare, dar mai ales oportunităţi, care „mai ales de acum încolo încep să apară în România.” Cel mai mult îi plac oamenii din ţara noastră: „Ştim să facem lucruri, dar ne ne demotivăm rapid, asta este cred cea mai mare problemă, începem, vedem că e greu şi o lăsăm baltă, dar trebuie să ne ducem până la capăt proiectele.” Faţa României în domeniul agricol ar trebui, potrivit lui Ionuţ, să fie caracterizată de un mod mai uşor de desfăşurare a activităţilor:  „Ar trebui să existe o colaborare colaborare corectă, deschisă şi rapidă între producători şi retaileri”. 

Material cu conţinut publicitar

 
Cuvinte cheie:
optimist
, romania
, antreprenori

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

zf.ro
Închide