„Între carul cu boi şi agricultura 4.0“, materialul de pe coperta Business Magazin din această săptămână, prezintă o amplă analiză a felului în care este folosită tehnologia în domeniul agricol. În condiţiile în care mulţi fermieri români ce practică agricultura de subzistenţă mai folosesc încă la arat plugul tras de boi, folosirea dronelor în acest domeniul pare un scenariu rupt dintr-un film SF. Dar agricultura inteligentă este deja o realitate în unele ţări, ca Olanda sau Germania: tractoarele care ară pe pilot automat sau fertilizatoare care distribuie îngrăşământ după hărţi digitale nu sunt o raritate. Dimpotrivă, sunt întâlnite adesea în agricultura occidentală. În România, doar în cazuri izolate. Dar este un început. Agricultura nu a fost un domeniu ce era asociat prea des cu tehnologia. Mai ales în România, unde majoritatea fermierilor nu au o instruire de bază şi ceea ce ştiu o ştiu pe baza experienţei practice. Trăim în era inovaţiilor şi practicile arhaice din agricultură trebuie să se transforme în ferme inteligente şi agricultură de precizie. Pentru că acest lucru se traduce în profit.
John J. Hardy, unul dintre cei mai citaţi analişti financiari ai lumii, dar şi unul dintre cele mai influente personaje din piaţa Forex, explică motivele pentru care, „cu răsuflarea ţinută, ne îndreptăm spre o nouă criză.“ Care sunt avantajele României, dar şi pericolele ce ameninţă ţara, într-un material din Business Magazin.
Proiectul care a stat la baza înfiinţării liceului privat Avenor s-a născut din dorinţa soţilor Diana şi Florin Segărceanu de a le oferi copiilor lor o şcoală modernă, orietată atât către performanţa academică, cât şi spre dezvoltare personală şi descoperirea pasiunilor. În urmă cu 10 ani au creat conceptul Little London, doar pentru ciclul primar, şcoală care a pornit cu o clasă I de cinci elevi. Acum, Avenor a ajuns la circa 450 de elevi şi venituri de aproximativ 3,2 milioane de euro în 2016, arată un articol din această săptămână în revista Business Magazin.
