Până acum la subscripţia publică organizată pentru achiziţionarea Cuminţeniei pământului s-au strâns 300.000 de euro. Dacă românii îşi doresc ca această lucrare să revină în patrimoniul ţării, ei pot dona în continuare.
„Este o cauză culturală esenţială, cred că face parte dintr-un demers de reîmpăcare a noastră cu Brâncuşi“, a explicat la ZF Live Mihai Ghyka, fost secretar de stat în Ministerul Culturii: „Brâncuşi nu mai are nevoie de România, România are nevoie de el!“.
Cuminţenia pământului a fost restituită proprietarilor de drept, iar statul român vrea să reintre în proprietatea ei. Este un demers rar după revoluţie („Daţi un leu pentru Ateneu“ este ultimul demers de acest fel) când statul oferă o parte din bani – 5 milioane de euro – iar prin subscripţie publică ar trebui să se strângă cealaltă parte din bani, 6 milioane de euro, atât cât înseamnă tranzacţia care face posibilă păstrarea în patrimoniul naţional a operei lui Constantin Brâncuşi. Cuminţenia pământului, realizată în 1907, a fost cumpărată de la sculptor în 1911 de o persoană particulară. A fost confiscată de comunişti, dar, firesc, a trebuit restituită proprietarilor după revoluţie. Acum statul român vrea să strângă bani să o păstreze, totuşi, având în vedere că România are puţine opere ale sculptorului (ansamblul de la Târgu- Jiu este ceva unic) după ce, în 1951, statul român a respins oferta sculptorului de a-i lăsa moştenire atelierul său de la Paris şi sculpturile sale. Astfel, atelierul sculptorului din Impasse Ronsin, de lângă Centrul Pompidou (Muzeul de Artă Contemporană din Paris), a fost lăsat statului francez. Multe dintre operele lui Brâncuşi se află acum în Centrul Pompidou. Potrivit lui Ghika, în curând va fi inaugurat un serviciul de donare prin SMS pentru păstrarea Cuminţeniei pământului. „Dacă nu se strâng banii necesari achiziţionării, înseamnă că nu ne dorim ca Brâncuşi să fie al nostru. Cred că trebuie să dai o altă dimensiune existenţei decât a celei materiale.“
România nu va merge mai bine dacă facem lucrurile pe care le-am făcut şi în anii trecuţi, mai spune Ghyka: „Lucrând în aparatul de stat am învăţat că înainte să critici statul e bine să cunoşti cum stau lucrurile înăuntrul lui“.
Pentru a face un proiect, trebuie să ţii cont de proceduri, procese, legi şi ordonanţe: „În multe ministere se lucrează ca pe vremea lui Ludovic al XIV-lea. Totul funcţionează încă pe hârtie, lucrurile trebuie modificate fundamental“. Strângerea de fonduri pentru recuperarea operei Cuminţenia pământului de Constantin Brâncuşi este cea mai mare campanie de mobilizare şi coagulare a unei iniţiative, fără precedent de la strângerea de fonduri pentru Ateneul Român.
„Toţi românii ştiu că încercăm prin efort naţional să cumpărăm o statuie care ne defineşte. Donaţia medie este de 10 lei.“
Ghyka a demisionat ieri din funcţia de secretar de stat în Ministerul Culturii.
Ce a mai spus Mihai Ghyka
- Oricâţi bani s-ar strânge, demersul este bun
- În SUA în momentul în care îţi plăteşti taxele primeşti de la instituţia financiară o schemă în care îţi explică unde se distribuie banii
- Achiziţiile trebuie făcute transparent. Eu am donat din prima zi
- E vorba de a-l avea pe Brâncuşi în suflet. Cred că e nevoie de un dialog cu cetăţenii, de a implica oamenii în politica cetăţii
- Ca cetăţean român obişnuit mi-am pus întrebarea ce pot face eu pentru România. Adrenalina corporaţiei e formidabilă, eşti dependent de ea, îţi dai seama că poţi mişca nişte lucruri
- E o opţiune personală, dacă aşteptăm ca de fiecare dată ca guvernul să facă multe lucruri din banii pe care îi ia din taxe şi impozite
- M-a rugat Vlad Alexandrescu, m-a rugat să vin alături de el, planul lui de reformă a fost curajos. Cioloş a adus oameni de la Bruxelles şi din corporaţii
- Cred că politica e făcută de politicieni, dar e bine să ai oameni care ştiu să facă şi altceva. Pendularea din sistemul privat în cel de stat ajută foarte mult statul. Îi încurajez pe cei care lucrează în privat să vină la stat cu idei. Lucrurile par simple din afară, dar înăuntru e altceva, te smereşti
