Bănci și Asigurări

Are şeful Erste un plan de rezervă dacă lucrurile se înrăutăţesc? „Da. Să vând la chinezi :)“

Are şeful Erste un plan de rezervă dacă lucrurile se înrăutăţesc? „Da. Să vând la chinezi :)“

Autor: Cristian Hostiuc

21.01.2012, 12:04 4222

"Aveţi un plan B pentru Erste în cazul în care lucrurile nu merg aşa cum speraţ i (de revenire şi creştere a zonei Europei Centrale şi de Est, iar situaţia din Europa se va înrăutăţi - n.red.)?" "Bineînţeles! Să vând la chinezi... Ce altceva pot să spun?" Acesta a fost răspunsul, mai în glumă, mai în serios, al preşedintelui Erste, Andreas Treichl, cel care timp de un deceniu a extins masiv grupul financiar austriac în această zonă, totul culminând cu preluarea pe vârf a controlului BCR, cea mai mare bancă românească la o evaluare totală de 6 miliarde de euro, adică la mai mult decât valorează pe bursă acum întregul grup austriac.

Pentru Treichl, care a investit miliarde de euro în această zonă prin capital şi împrumuturi, asumându-şi o expunere care în acest moment pare vulnerabilă, viitorul Erste este legat numai şi numai de viitorul Europei Centrale şi de Est, o zonă căreia în acest moment i se văd crăpăturile, atunci când finanţarea facilă şi ieftină a dispărut. "Dacă Cehia cade, atunci şi Erste cade", menţionează bancherul.

Evoluţia băncii din Viena este cu atât mai importantă cu cât austriecii controlează aproape integral BCR, cel mai mare creditor al economiei româneşti, iar acum patru SIF-uri vor deţine direct circa 4% din Erste în urma schimbului pe care l-au făcut cu acţiuni BCR.

Lumea intră în cel de-al patrulea an de criză, iar viitorul este pus chiar mai mult sub semnul întrebării decât în urmă cu 2 ani, în condiţiile în care Europa stă în orice moment sub ameninţarea intrării în faliment a Greciei şi imediat, ca la un joc domino, urmează Portugalia şi Italia, ţări care se afundă sub povara datoriilor. Iar băncile şi bancherii, care în perioada de boom ajunseseră vedete prin bonusurile şi achiziţiile de rivali făcute, au devenit inamicii publici numărul unu pentru că au fost salvaţi de state de la faliment la începutul crizei.

Chiar şi Erste a luat 1,2 miliarde de euro de la statul austriac în 2009.

"Ne confruntăm cu situaţii complet diferite. În patru ani lumea s-a schimbat cu totul... RBS era una dintre cele mai bune şi mai mari bănci din lume, iar acum este deţinută de stat, UniCredit avea o valoare incredibilă, iar acum... Nu ştiu ce vor aduce următoarele şase luni", spune Treichl.

Având în vedere că a pariat atât de mulţi bani pe zona fostă comunistă, Erste nu mai poate da înapoi, devenind practic prizonieră în ţările unde are operaţiuni.

"Folosim tot capitalul pe care îl avem în această regiune. Sunt absolut sigur că dacă va fi un loc în Europa care va creşte, acela va fi Europa Centrală şi de Est. În 15-20 de ani lucrurile vor fi altfel. În Belgia, Portugalia, investitorii nu mai au ce să facă. Daţi-mi un motiv de ce s-ar duce cineva în Grecia acum. Bine, poţi să mergi în Germania, dar trebuie să fii foarte bogat. Eu pot însă să vă dau 100 de motive de ce ar trebui să se ducă cineva în Polonia, România sau chiar Ungaria. Putem controla ceea ce se întâmplă în regiune şi, dacă lucrurile merg bine, putem ieşi din probleme mai repede decât credem", a menţionat Treichl, la Viena, într-o întâlnire cu un grup de ziarişti din ţările unde Erste este prezentă - Cehia, România, Ungaria, Croaţia, Slovacia, Serbia, Ucraina.

Ungaria, prin măsurile pe care premierul Viktor Orban le-a luat împotriva băncilor - impozitarea băncilor, naţionalizarea fondurilor de pensii şi impunerea unui schimb valutar la creditele în franci elveţieni la un curs sub piaţă - este prima pe agenda de zi a FMI, a Uniunii Europene, a analiştilor şi a ziariştilor, lăsând astfel România să "respire" puţin. "Dacă premierul Orban ar fi vorbit înainte cu noi, bancherii, sigur am fi ajuns la o înţelegere... Aşa, acum, întrebarea nu este dacă Erste îşi permite să piardă, ci dacă Ungaria îşi permite să intre în faliment", menţionează Treichl.

Până când Europa Centrală şi de Est va reîncepe să fie din nou pe radarul investitorilor, aşa cum a fost în cei 20 de ani de la căderea comunismului, Austria cere propriilor bănci - Bank Austria - parte din UniCredit Italia, Erste, Raiffeisen - să-şi limiteze sau chiar să-şi reducă expunerile din Est întrucât pun în pericol chiar sistemul bancar austriac.

Din cauza problemelor băncilor austriece în Ungaria şi Ucraina, Austria, considerată de decenii o ţară extrem de sigură, şi-a pierdut la finalul săptămânii trecute ratingul de top. Treichl spune că Banca Naţională a Austriei prin decizia de limitare a expunerii în Est "ne-a redus potenţialul de creştere şi a făcut creditatea mai scumpă". Banca Naţională a Austriei le-a cerut băncilor proprii să acorde credite numai în limita resurselor pe care reuşesc să le atragă din ţările unde operează.

Având în vedere că resursele interne din ţări sunt limitate, lupta pentru bani a devenit dură şi scumpă peste tot. În România, BCR a urcat de la începutul anului dobânda pe care o plăteşte la depozitele în lei la peste 7% şi implicit şi la credite, chiar dacă BNR a redus dobânda de politică monetară la 5,75%, iar pe piaţa interbancară ratele pe termen scurt s-au prăbuşit la 1,77/2,5% De o lună de zile decizia Băncii Naţionale a Austriei este subiect aprins de discuţie între guvernele din Est, care cer să nu plece capitalurile şi bancherii. În România, în condiţiile în care grecii, cu un picior în groapă, nu mai au bani de trimis la Bucureşti, greul asigurării finanţă rii cade pe umerii austriecilor şi francezilor, care şi ei la rândul lor au devenit mult mai reticenţi.

BCR, o bancă pe care Erste o digeră extrem de greu chiar şi după 6 ani de la achiziţie, rămâne cel mai important şi cel mai riscant pariu personal al lui Andreas Treichl, 59 de ani, care se trage dintr-o cunoscută familie de bancheri din Austria, tatăl său fiind mulţi ani preşedintele celebrei bănci austriece Creditanstalt.

Dacă în decembrie 2005 Treichl exulta de bucurie devenind o vedetă între bancherii Europei atunci când a reuşit să câştige controlul BCR, ultima mare bancă din Est scoasă la privatizare, acum turnura dramatică pe care a luat-o lumea finanţelor i-a adus un rând de riduri înainte de vreme.

"Am cumpărat BCR atunci când credeam că totul va merge numai în sus", spune melancolic Treichl, dând paginile unui ipad cu câteva slide-uri despre situaţia actuală a lui Erste şi problemele cu care se confruntă în Est. Probabil că în 2005, atunci când economia românească decola ca o rachetă, niciodată nu a avut în faţa ochilor şi un slide cu un plan B, cu titlul "Dar dacă..." La începutul anilor 1900, Creditanstalt era cea mai întinsă şi cea mai puternică bancă a Imperiului Austro- Ungar şi chiar a Europei, dar după căderea imperiului a fost cel mai răsunător faliment bancar al continentului.

Acum, după un secol, trei bănci austriece au ieşit din propriile graniţe şi se luptă la cuţite pentru teritoriul Europei Centrale şi de Est - Bank Austria (care a preluat Creditanstalt acum 15 de ani şi a ajuns acum 5 ani pe mâna italienilor de la UniCredit), Erste şi Raiffeisen.

Mai poate exista un caz Creditanstalt? Nu, răspunde cu siguranţa Treichl. Cine va avea probleme va fi preluat de către stat sau de către altcineva, nu se mai pune problema unui faliment ca atunci, adaugă el.

Dacă nu ştie ce va fi peste 6 luni în Europa, în lume, şeful Erste crede însă că la finalul lui 2012 vor fi mai puţine bănci, pentru că vor fi nevoite să se consolideze.

Până atunci Andreas Treichl trebuie să lase "spaul" Vienei şi să vină peste o săptămână în tranşeele bancare ale Bucureştiului la Adunarea Acţionarilor de la BCR, unde va analiza cum mai stă cea mai importantă investiţie a lui Erste şi de câţi bani mai are nevoie, având în vedere că tensiunile şi încercarea economiei de a se ţine la suprafaţă se vede imediat în bilanţurile băncii. Şi să aducă un nou CEO, al patrulea din ultimii şase ani.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO