Rămâne de văzut ce se va întâmpla în grupulcelor 21 de bănci care nu reuşesc să atingă nici măcar cote depiaţă de 1%. Unele au reuşit să-şi găsească nişe de piaţă care săle asigure supravieţuirea, însă altele sunt vulnerabile pentru cădepind de un număr restrâns de clienţi.
De asemenea, ierarhia locală ar putea fiinfluenţată anul acesta de mişcări externe, cum este mult-discutataconsolidare anticipată pe piaţa bancară din Grecia. Acolo crizaeconomică a dus la conturarea mai multor scenarii care ar viza atâtsoarta unor jucători de talie mică precum ATE Bank, dar şi a unorbănci mari ca Piraeus şi Alpha. Orice consolidare din Grecia carear implica fie pe Piraeus, fie pe Alpha ar avea impact localsemnificativ.
În acelaşi timp este aşteptată o clarificareîn privinţa strategiei austriecilor de la Volksbank, care auindicat intenţia de a vinde operaţiunile din regiune, inclusiv dinRomânia. Singurul nume de investitor potenţial care a circulatrecent pe piaţă a fost cel al ruşilor de laSberbank.
În eşalonul celor 10 bănci cu cote de piaţăcuprinse între 1% şi 3% au ieşit din rând turcii de la Garanti,care au ţâşnit de pe locul 17 în 2009 până pe 14 în 2010, inclusivpe seama preluării portofoliului americanilor de la GE Money, careau abandonat piaţa locală, dar şi a unei strategii foarte agresivela creditul de retail. Turcii ameninţă acum şi poziţia a 13-a pecare britanicii de la RBS au reuşit să o conserve în 2010,diferenţa de cotă de piaţă fiind infimă.
Şi italienii de la Intesa au înregistrat unplus la cota de piaţă, depăşind în sfârşit pragul de 1% şi avansândastfel de pe locul 21 până pe 18, însă banca a intrat pe pierdere,iar în prezent aşteaptă un nou şef şi o nouă strategie din parteabăncii-mamă. De asemenea, ungurii de la OTP au avansat de pe 18 pe17, însă şi banca lor înregistreazăpierderi.
Grecii de la Piraeus, care sunt cel maiaproape de pragul strategic de 3% cotă de piaţă, au continuat săpiardă teren în 2010 comparativ cu 2009 şi 2008, ajungând la2,7%.
O jumătate de punct procentual îi desparte pecompetitorii de la National Bank of Greece, care deţin BancaRomânească şi care până în 2008 fuseseră în faţaPiraeus.
Turcii de la Credit Europe, care în 2009 sesituau pe locul 14, au alunecat în 2010 până pe 16, în condiţiileîn care s-au concentrat pe "digerarea" efectelor crizei asupraportofoliului de credite. De la sfârşitul anului trecut banca areun nou CEO, Omer Tetik, şi rămâne de văzut cu ce strategie va veniacesta.
Câştigătoarea crizei se dovedeşte a fi ligabăncilor mari: dacă în 2008 - anul apogeului pieţei bancare - eraupatru instituţii de credit cu cote de piaţă mai mari de 6%, în 2010numărul acestora a crescut la şase.
Ocupantele primelor două locuri, BCR şi BRD,sunt de neclintit datorită avansului mare pe care îl au în faţarestului competitorilor. Faţă de 2009, BCR a câştigat circa 0,8puncte la cota de piaţă, însă rămâne cu aproape 4 puncte subnivelul din 2007.
BRD a intrat sub pragul de 14%, deşi lasfârşitul lunii septembrie 2010 avea o cotă de 14,4%, una dintreexplicaţii fiind curăţarea portofoliului.
În plutonul locurilor 3 - 7 se aleargă practic"umăr la umăr", diferenţele la volumul activelor devenind foartestrânse la sfârşitul anului trecut. Astfel, orice inversare depoziţie poate avea loc cu uşurinţă chiar de la o lună la alta,cinci bănci - Raiffeisen, CEC, Banca Transilvania, Alpha şiUniCreditînregistrând cote de piaţă cuprinse între 5,97% şi 6,36%.Austriecii de la Raiffeisen culeg roadele politicii de prudenţăadoptate din 2008, când pierdeau cotă de piaţă în mod surprinzătorpentru concurenţă, şi revin pe poziţia a treia. Mai mult, potrivitunor surse bancare, sunt pe locul al doilea în clasamentulprofiturilor anuale calculate după standardele româneşti decontabilitate.
Banca de stat CEC şi-a majorat cota de piaţăcu nu mai puţin de două puncte procentuale faţă de nivelul din2007, în condiţiile în care a continuat să dea credite şi înperioada de criză, însă cu preţul asumării unor riscuri mai maricare îi ameninţă calitatea portofoliului. Banca nu a putut fi însăcapitalizată puternic, astfel încât nu a putut fi folosită de statca un instrument anticriză prin care să fie compensată reticenţaunor bănci străine de a mai da credite.
Tot pe seama continuării creditării, BancaTransilvania - cea mai mare bancă locală cu capital privatmajoritar autohton, a depăşit pragul de 6% cotă de piaţă, ajungândla peste 6,3%, faţă de 5,5% în 2007. În 2010, banca a virat spresectorul companiilor - practic singurele care au mai luat credite,aceasta urcând la o pondere de peste 60% în portofoliul decredite.
Grecii de la Alpha Bank nu au turat motoarelecreditării pe măsura celor doi competitori de mai sus şi astfel aualunecat de pe locul 4 pe 6, pierzând circa 0,2% din cota depiaţă.
Chiar dacă au făcut eforturi să majorezecreditarea cu mult peste media pieţei, şi italienii de la UniCreditau pierdut un loc în clasament, ajungând pe 7, în condiţiile încare cota lor de piaţă după active a intrat sub pragul de6%.
Criza nu a adus oportunităţi de creştere abilanţurilor pentru toate băncile mari, Volksbank şi Bancpostieşind în evidenţă cu scăderileînregistrate.
Volksbank, care sărise până pe locul altreilea după anii de boom ai creditării, a alunecat anul trecut pepoziţia a opta, în condiţiile în care a fost nevoită să suspendeacordarea de credite de retail şi a început o restructurare aafacerilor.
În cazul Bancpost, 2010 a fost continuareaunui declin constant în ultimii ani, banca grecilor de la EFGEurobank intrând cu cota de piaţă chiar sub pragul de 4% şi ocupândpoziţia a noua în clasament. Această poziţie îi este însăameninţată de olandezi, care se află la numai 0,4 puncteprocentuale în urmă. ING a continuat extinderea pe retail în 2010,atingând pragul strategic de un milion declienţi.
Olandezii şi-au propus să crească mai repededecât piaţa, iar o asemenea politică a însemnat şi atragerea declienţi de la competiţie, rezultând o cotă de piaţă de peste 3,5%.De cealaltă parte, cota Bancpost - care împlineşte 20 de ani, ascăzut de la aproape 5,3% în 2007 la 3,9% în 2010. Din acest anbanca are însă un nou CEO, Peter Weiss, recunoscut pe piaţă dupăcei patru ani în care a condus ABN Amro şi de la care greciiaşteaptă stabilizarea şi apoi relansareaafacerilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
