Anul 2010 ar fi trebuit să fie al reveniriieconomiei, cel puţin în a doua parte a sa, dar a fost până la urmăanul scăderilor. Cea mai îngrijorătoare este evoluţia investiţiilorstrăine, care au ajuns la un sfert faţă de anul de vârf2008.
Din acest punct de vedere, proaspăta amânare aintrării în spaţiul Shengen nu este de bunaugur.
2011 este aşteptat să fie ce ar fi trebuit săfie anul 2010. Problema este că, spre deosebire de 2010, cândexporturile au fost pe un puternic val de creştere, situaţia foartetensionată din zona euro ar putea să devină unobstacol.
Irlanda şi Grecia au fost salvate cu câte 80de miliarde de euro fiecare, sume imense, de aproape jumătate dinPIB-ul fiecăreia.
Este de prevăzut că în 2011 austeritatea va ficuvântul de ordine în Europa, iar evoluţia din Italia şi Spania,ţări supraîndatorate, se va vedea în câştigurile românilor dinstrăinătate.
În afara scăderilor, unul din cele mai marieşecuri ale lui 2010 este anularea parteneriatului publicprivatpentru construirea autostrăzii Comar nic- Braşov, din cauze încănedesluşite până în pre zent.
De altfel, cu toate că guvernul a clamat constant relansarea economiei prin investiţii în infra structură şiCompania de Autostrăzi şi Dru muri a avut la dispoziţie un buget de2 miliarde de euro, nu au fost finalizaţi decât 12 km de autostradăîn 2010.
Ineficienţa de la Transporturi, inclusiv înatragerea fondurilor europene, a dus de altfel şi la schimbarea dinfuncţie a ministrului Radu Berceanu.
România încheie supravieţuind unul dintre ceimai grei ani ai săi de după 1989.
Dacăprimele şase luni din anul următor vor fi lipsite de şocuri, esteposibil să înceapă revenirea, s-au pus de acord majoritateaanaliştilor consultaţi de Ziarul Financiar în acest sfârşit dean.
A doua însă nu a fost acceptată de CurteaConstituţională, aşa că s-a transformat în majorareaTVA.
Băsescu a avut de înfruntat proteste violenteale sindicatelor.
Măsurile de austeritate din România au fost,împreună cu cele din Letonia, cele mai dure din Europa pânăacum.
Poliţiştiişi funcţionarii din Finanţe au fost cei mai aprigi protestataricontra măsurilor de austeritate. Nu întâmplător, cele douăministere, de Interne şi de Finanţe, sunt cele mai nerestructurateinstituţii, fiind sufocate de o pletoră de personal în ultimiicinci ani, neinformatizate şi deloc apreciate în relaţia cucetăţenii. Măsurile dure, aplicate şi pentru venituri mai mici de7-800 de lei, au trezit însă şi reacţii disperate, cum a fost ceade ieri din Parlament.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
