Cudoar câteva mii de locuitori, dar cu fabrici ce rulează anual zecisau chiar sute de milioane de euro, cele trei zone completeazăastfel harta economică a României pe care figurau de mai mulţi anişi alte localităţi cu mai puţin de 50.000 de oameni precum Mioveni(Argeş) sau Găeşti.
Investiţiile în producţie ţin jos rataşomajului în aceste zone şi aduc milioane de lei anual la bugetelelocale.
"Forţa de muncă disponibilă, terenul maiieftin decât la Ploieşti şi totodată dotat cu utilităţi, au fostprincipalele puncte forte ale localităţii Urlaţi, aspecte care i-auconvins pe cei de la P&G să îşi construiască o fabrică aici",spune Marian Măchiţescu, primarul localităţii ce numără mai puţinde 13.000 de locuitori.
Gigantul american P&G a investit 100 demilioane de dolari într-o fabrică ridicată de la zero la Urlaţi.Centrul de producţie inaugurat oficial în luna septembrie ar puteaaduce o creştere a afacerilor anuale ale gigantului american înRomânia de câteva sute de milioane deeuro.
Odată cu inaugurarea acestei fabrici România adevenit exportator de şampoane şi balsamuri de păr, 90% din totalulproducţiei având ca destinaţie exportul, peste 60% urmând a luadrumul Turciei, Rusiei şi al altor pieţe din Europa de Est.Deschiderea fabricii de la Urlaţi a avut impact nu numai pentrueconomia naţională, cât şi pentru cea locală, în condiţiile în careîn acest an bugetul local al primăriei din Urlaţi ar putea creştecu 2 milioane de lei, respectiv cu 15-20%, datorită contribuţiilorcompaniei.
P&G, care mai deţine o fabrică dedetergenţi la Timişoara, este cel mai mare jucător de pe piaţabunurilor de larg consum, cu afaceri de circa 350 de milioane deeuro şi un profit de 16,5 mil. euro în 2009 - cifre cumulate pentruP&G Distribution, P&G Marketing şi P&G MaterialsManagement -, potrivit datelor RegistruluiComerţului.
La Urlaţi compania va avea circa 350 deangajaţi, dintre care 80% localnici. P&G nu este însă singurulinvestitor care a venit în Urlaţi.
"Pe lângă P&G mai există în localitate şifabricile Oztasar, Oltina Impex Prod şi Plastipak. Toate acestecompanii contribuie cu peste 50% din bugetul local şi angajeazăpeste 1.500 de oameni", spune Măchiţescu, primarul unei localităţiunde nu există niciun magazin pe format modern - supermarket,hipermarket, cash & carry sau magazin de tipdiscount.
Telefoane Nokia şi mobilă Ikea laJucu
Cazul localităţii Urlaţi nu este însăsingular, Jucu şi Oiejdea fiind două comune de doar 5.000 delocuitori fiecare care au atras câte două şi respectiv treifabrici.
Comuna clujeană Jucu a devenit cunoscută odatăcu deschiderea în 2008 a fabricii finlandezilor de la Nokia, careau ajuns la exporturi de peste 1 miliard de euro, potrivitestimărilor ZF. Tot în această comună, situată la 25 de kilometride Cluj, se găseşte şi o fabrică a companiei Ecolor, furnizor demobilă pentru suedezii de la Ikea.
"Circa 200 de tineri s-au mutat la noi înlocalitate după deschiderea fabricii Nokia, care aduce anual unmilion de de lei la bugetul de stat. Acum cele două fabriciprezente în Jucu angajează circa 4.500 de persoane", spune primarulPojar Ioan Dorel.
Numărul de angajaţi ar putea creşte încondiţiile în care a fost aprobată autorizaţia de construcţiepentru o hală de producţie a celor de laEcolor.
Şi în localitatea Oiejdea, judeţul Alba,există trei fabrici, cu un total de 400 de angajaţ i, aproapejumătate din populaţia localităţii. Fabricile celor de la TransaviaGrup, Prefera Foods şi Albalact aduc circa 50% la bugetullocal.
"Majoritatea angajaţilor în cele trei fabricisunt localnici. Există însă şi oameni din Roşia Montană care aucoborât la noi şi au rămas. La noi în localitate rata şomajuluieste mică", spune Raica Romulus, primarul comunei Galda de Jos, decare aparţine Oiejdea.
După modelul Dacia
În oraşul Mioveni, ce numără 36.000 delocuitori, cel mai mare angajator este de departe producătorul autoautohton Dacia. "La Dacia se caută în principal forţă de muncătânără, şi majoritatea dintre cei angajaţi sunt din zonă. Înaintede anii '90 se mutau oameni aici pentru că veneau în repartiţie şidecideau să se stabilească. Acum vin mai puţini ca înainte. Ceicare se mai întorc acum sunt la pensie şi pleacă din Bucureştipentru a se întoarce acasă", afirmă Aurel Costache, viceprimaruloraşului Mioveni.
Dacia este a doua companie privată dinRomânia, după Petrom, cu afaceri estimate pentru 2010 la 3 mld.euro, şi cel mai mare exportator local, cu exporturi de peste 2,5mld. euro, potrivit estimărilor ZF.
Un alt nume autohton cu tradiţie esteproducătorul de electrocasnice Arctic din Găeşti, unul dintre ceimai mari exportatori de bunuri de larg consum din România, care atrimis la export anul trecut circa un milion de frigidere Beko.Fabrica celor de la Arctic este localizată în oraşul Găeşti, ce areo populaţie de sub 16.000 de persoane.
Tot în această localitate au fabrica de ţevicei de la Mairon Galaţi. Cele două companii contribuie cu circa 30%la bugetul local, potrivit primarului. Potrivit bugetului pe 2010afişat pe site-ul primăriei, instituţia estima venituri de 32 mil.lei. Investiţiile în parcuri industriale din localităţi mici (Jucusau Urlaţi), dar şi cele din comune (Oiejdea) au venit în contextulîn care fostele platforme industriale din marile oraşe ale Românieis-au transformat în proiecte imobiliare, iar cele mai multe fabricidin astfel de zone au fost fie închise, fie mutate. Astfel la Cluj,fostele fabrici de textile Flacăra, Tricotaje Someşul, dar şifabrica Napolact au devenit proiecte imobiliare, la Braşov, peplatforma Tractorul se va construi un parc comercial cu hipermarketAuchan, la Craiova, o parte din platforma Electroputere devine totproiect de retail, în timp ce în Bucureşti cele mai noi zoneindustriale dărâmate pentru a face loc proiectelor imobiliare suntPolicolor sau Timpuri Noi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
