Companii

Noul ministru al economiei: Vrem creşterea redevenţelor petroliere înainte de 2014. Vrem să vindem acţiuni la companiile energetice ale statului, dar nu la orice preţ

Noul ministru al economiei: Vrem creşterea redevenţelor petroliere înainte de 2014. Vrem să vindem acţiuni la companiile energetice ale statului, dar nu la orice preţ

Autor: Roxana Petrescu

02.03.2012, 11:31 1722

Lucian Bode (37 de ani), omul care conduce de circa trei săptămâni Ministerul Economiei, instituţie în subordinea căreia se află cele mai valoroase companii de stat din România, spune în primul interviu acordat presei că una dintre posibilele măsuri care vor urma în perioada următoare va fi creşterea înainte de 2014 a redevenţelor plătite de Petrom pe producţia de petrol şi gaze. Discuţiile cu şefii Petrom şi OMV au început deja.

De asemenea, Bode, care a intrat pe lista de miniştri cu câteva ore înainte ca premierul Ungureanu să-şi anunţe cabinetul, spune că va merge înainte cu vânzarea pe Bursă a pachetelor de acţiuni la companiile din energie, inclusiv la Petrom, dar că "nu vom vinde şi nu vom privatiza în orice condiţii de preţ." El speră ca în timpul mandatului său, respectiv până la finalul anului când au loc alegerile parlamentare, să facă paşi înainte cu proiectele reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă şi al hidrocentralei de un miliard de euro Tarniţa-Lăpuşteşti (Cluj). Bode dă ca sigur că în aprilie vor fi instalaţi primii manageri privaţi la patru companii de stat, un proiect extrem de urmărit şi inclus în acordul cu FMI. Ca orice ministru la început de mandat, Bode are planuri importante şi crede că România "are potenţialul de a deveni un jucător major în sectorul energetic regional".

Toţi cei trei predecesori care au ocupat biroul ministerial de pe Calea Victoriei din Capitală în ultimii cinci ani s-au arătat preocupaţi declarativ de dezvoltarea sectorului energetic, transparenţa companiilor de stat, îmbunătăţirea mediului de afaceri, dar ceea ce au îndeplinit şi lăsat în urmă este departe de intenţiile iniţiale. Acum este rândul celui mai tânăr ministru din ultimii ani să se confrunte atât cu realitatea politică, de interese care se învârt în jurul marilor companii de stat, cât şi cu cea economică. La finalul lui noiembrie se va trage linie.

Redevenţele ar putea creşte cu 30%

Subiectul redevenţelor pe care Petrom le plăteşte este extrem de delicat în contextul în care compania, care exploatează aproape toate rezervele de petrol din România şi jumătate din rezervele de gaze, a avertizat în repetate rânduri că o posibilă creştere a acestor taxe ar putea avea ca efect diminuarea producţiei de hidrocarburi. Mai mult, tot reprezentanţii companiei au mai precizat că în contextul în care Petrom este implicată în proiecte majore, aşa cum esta cazul explorărilor la mare adâncime din Marea Neagră unde investiţiile în caz de succes pot ajunge la miliarde de dolari, păstrarea regimului fiscal este necesară.

Prin contractul de privatizare din 2004, prin care statul român a vândut pachetul majoritar la unicul producător local de petrol şi gaze către grupul OMV, controlat de statul austriac, redevenţele plătite de Petrom au fost stabilite la un nivel cuprins între 3,5% şi 13,5% din valoarea producţiei anuale extrase până în 2014.

Anul trecut de exemplu, redevenţele pe care compania le-a plătit statului român s-au ridicat la 735 de milioane de lei (circa 173 de milioane de euro) în contextul în care valoarea vânzărilor înregistrate pe segmentul de explorare şi producţie a fost de 11,7 miliarde de lei (2,7 miliarde de euro).

Mai mult, beneficiind de faptul că este o companie integrată şi de evoluţia internaţională a barilului de petrol, Petrom a ajuns anul trecut la rezultate record, compania bifând un profit net de 887 de milioane de euro la afaceri de 5,3 miliarde de euro. Astfel, Petrom a ajuns să aibă o marjă de profit mai mare decât giganţii internaţionali precum ExxonMobil, BP sau Shell.

Din 2009 şi până în prezent, preţul benzinei aproape s-a dublat, ceea ce a provocat nemulţumirea consumatorilor. Totuşi, aproape jumătate din preţul benzinei este reprezentat de taxele colectate de statul român. Pe de altă parte rezultatele Petrom, unde statul mai deţine 20%, au fost apreciate de secretarul de stat din cadrul Ministerului Economiei Karoly Borbely.

"Vom avea redevenţele modificate înainte de 2014. Datele pe care le avem ne arată că redevenţele plătite de Petrom anul trecut s-au ridicat la circa 7,5% din valoarea producţiei, dar ceea ce mi-aş dori eu este să ducem acest procent la o valoare de două cifre", spune Bode.

Practic, dacă se ia în calcul un nivel minim al redevenţelor de circa 10%, acest lucru ar presupune o creştere cu peste 33% a sumelor pe care compania le-ar putea plăti statului român în contul producţiei de petrol şi gaze naturale. Dacă anul trecut Petrom a plătit 735 de milioane de lei, odată aplicată această majorare sumele vărsate de Petrom la bugetul statului sub forma redevenţelor ar putea ajunge la circa un miliard de lei anual. Subiectul este supus negocierilor chiar în cursul zilei de ieri, Bode având o întâlnire cu Mariana Gheorghe, CEO al Petrom, şi cu Gerhard Roiss CEO al OMV.

"În acest moment, Petrom realizează un studiu privind acest lucru şi vom avea concluziile în prima jumătate a anului 2012. Negocierile continuă şi vizează de cealaltă parte şi investiţiile pe care statul trebuie să le facă în decontaminări", a mai precizat Bode. O posibilă creştere a redevenţelor va avea efect şi asupra Romgaz, cel mai mare producător local de gaze naturale controlat de Ministerul Economiei.

Discutăm scoaterea din nou la vânzare a acţiunilor Petrom

Un alt subiect legat de Petrom este vânzarea unui pachet de 9,8% din acţiunile pe care Ministerul Economiei îl mai deţine în cadrul companiei după tentativa eşuată de anul trecut. "Ceea ce s-a întâmplat cu Petrom anul trecut nu poate fi considerat un eşec.

România a făcut bine că nu a vândut în 2011. Acum însă nu am luat o decizie fermă privind vânzarea pachetului de 9,8% din acţiunile ministerului la Petrom. Sunt două posibilităţi. Fie realizăm această procedură în prima parte a anului, până în iunie, fie în septembrie-octombrie.

Sper să luăm o decizie cât mai repede. Ceea ce rămâne însă valabil este că nu vom vinde şi nu vom privatiza în orice condiţii de preţ."

Vindem, dar nu oricum

Acelaşi principiu, acela că statul nu va vinde la orice preţ, va fi aplicat şi pentru celelalte listări de pachete minoritare sau vânzări de pachete majoritare anunţate.

"Pentru celelalte listări de pachete minoritare (Transelectrica, Transgaz, Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica - n.red.) am un preţ minim şi un preţ maxim şi abordarea va fi la fel ca la Petrom. Nu vom vinde oricum. Pe partea de privatizări, anul acesta vom finaliza Cuprumin şi Oltchim şi demarăm procesele pentru Complexul Energetic Oltenia, Hunedoara şi Electrica Furnizare." Astfel, după ce ani întregi în care cei care s-au perindat pe la conducerea Ministerului Economiei au spus că soluţia eficientizării sistemului energetic românesc este formarea de companii puternice, fie că a fost vorba de o companie energetică naţională sau de doi giganţi energetici, lipsa oricărui rezultat a transformat aceste planuri în vânzări de active. România a revenit astfel la strategia aplicată în 2004-2005, când statul a cedat controlul asupra unor companii precum Petrom, Distrigaz Sud, Distrigaz Nord, Electrica Moldova, Dobrogea, Banat sau Oltenia.

"Aceasta este cea mai eficientă măsură de a rearanja sistemul pe criterii de performanţă. Polonia a făcut acest lucru, a dus pachete minoritare din companiile de stat pe bursă, iar presiunea minoritarilor s-a văzut în activitatea statului. Un lucru inteligent făcut, chiar dacă în urmă cu mai mulţi ani, rămâne şi acum inteligent", crede Bode.

Proiecte sunt, mai trebuie să fie şi investitori

Dincolo de Petrom, listări sau atragerea unor investitori strategici, pe masa ministrului economiei au rămas o serie de proiecte nefinalizate de ani buni de zile, printre acestea numărându-se demararea unor investiţii uriaşe în domeniul energetic, aşa cum sunt proiectul de 4 miliarde de euro al reactoarelor 3 şi 4 ale centralei de la Cernavodă sau hidrocentrala de un miliard de euro Tarniţa-Lăpuşteşti.

La Cernavodă, unitate care acum asigură circa 20% din producţia de energie a României, lucrările de construcţie pentru două grupuri noi trebuia să înceapă încă din 2010. Din păcate însă, statul a pierdut pe parcus patru din cei şase investitori interesaţi de acest proiect, aşa că acum se vede obligat să atragă alte companii pentru reactoarele de la Cernavodă.

Misiunea s-ar putea dovedi extrem de complicată mai ales în contextul în care criza a domolit mult apetitul pentru investiţii, în special în proiecte de anvergura celui de la Cernavodă. Un semnal în acest sens a fost dat chiar la finele anului trecut cât Nuclearelectrica s-a văzut obligată să prelungească cu trei luni de zile, până pe 15 martie, termenul limită până la care potenţialii investitori puteau depune ofertele angajante.

"Pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă sunt speranţe, sperăm să primim veşti mai bune astfel încât să nu fim obligaţi să mutăm din nou termenul pentru primirea ofertelor. Am avut deja două întâlniri cu doi intermediari, companii care practic promovează interesele unor investitori", a spus Bode.

În ceea ce priveşte realizarea proiectului Tarniţa-Lăpuşteşti, o hidrocentrală cu o valoare de un miliard de euro şi cu o capacitate de 1.000 MW care este din ce în ce mai cerută de sistemul energetic mai ales pe fondul exploziei de proiecte eoliene, Bode crede că până în toamnă s-ar putea realiza compania de proiect.

"În ultima şedinţă de guvern am aprobat memorandumul privind realizarea investiţiei Tarniţa-Lăpuşteşti. Ne propunem ca în perioada august-septembrie să putem forma compania de proiect", a precizat noul ministru al economiei.

Directori profesionişti, din aprilie

Legat de aducerea primilor manageri privaţi în companiile de stat, Bode este optimist şi crede că primii astfel de directori s-ar putea instala chiar de la începutul lunii viitoare.

"Primii patru manageri privaţi vor fi aduşi în companiile de stat până la sfârşitul lunii aprilie. Totuşi, cred că pentru Hidroelectrica, Romarm şi Oltchim noii manageri vor fi aduşi la începutul lui aprilie." Dincolo de aducerea unui nou management la Hidroelectrica, Bode a mai precizat că negocierile privind obţinerea unor noi condiţii pe contractele directe, prin care compania îşi vinde aproape 70% din producţia de energie la preţuri considerate dezavantajoase, continuă.

"Negocierile s-au purtat pe trei paliere, preţ, cantitate şi durată şi nu am fost mulţumiţi de rezultatele înregistrate până acum. Fie partenerii vor accepta nişte condiţii echitabile de contracte pentru statul român, fie aceste contracte vor fi reziliate. În zilele care vor urma vom avea un mesaj public pe aceste negocieri."

România şi eternul potenţial energetic

Practic, în discursul său Bode a reluat în mare parte obiectivele predecesorilor săi, obiective care însă de cele mai multe ori au făcut puţini paşi concreţi. Ca şi ceilalţi miniştri care au trecut pe la Economie, şi în viziunea lui Bode energia este asul din mâneca statului, care poate transforma România într-un lider regional.

"România are potenţialul de a deveni un jucător major în sectorul energetic regional, trebuie să fie nodul energetic din sud-estul Europei pentru că avem mai multe atuuri: Marea Neagră, care după ultimele informaţii ne-ar putea aduce independenţa faţă de gazele de import, dezvoltarea energiilor regenerabile sub toate formele ei, dar şi poziţia geografică. Ceea ce trebuie noi să facem este să fim transparenţi." Din păcate, de 20 de ani de zile tot acest potenţial a rămas în mormane de strategii nefinalizate, de proiecte amânate de la un an la altul, de restructurări anunţate, dar niciodată terminate.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO