La aceiaşi dată, Institutul Naţional deStatistică (INS) număra numai 3,23 milioane de salariaţi laprivat.
Patru instituţii aflate în subordineaGuvernului- INS, Ministerul Finanţelor, Inspecţia Muncii şiRegistrul Comerţ ului- centralizează date legate de numărul deangajaţ i din România, atât din sectorul public, cât şi din mediulprivat, însă fiecare dintre acestea raportează cifre diferite. Pecine să credem? "Cea mai bună statistică legată de numărul desalariaţ i este acea statistică anuală făcută de INS (în octombrie-n.red.), nu cea lunară. Ei folosesc metodologia Eurostat şicentralizează datele despre salariaţii care efectiv au lucrat,pentru că poţi avea un salariat care a stat 90 de zile în concediumedical şi care să primească în continuare salariu", spune GheorgheGherghina, secretar de stat în MinisterulFinanţelor.
Reprezentanţii Ministerului de Finanţe spunînsă că la privat lucrează în prezent 3,31 milioane de salariaţi,în timp ce toate firmele din România au raportat un număr de 4,5milioane de salariaţi în bilanţul depus în anul 2009 la RegistrulComerţului.
Secretarul de stat de la Finanţe apreciază, pebaza datelor de la Comisia Naţională de Prognoză, aflată însubordinea Ministerului de Finanţe, că în prezent în Românialucrează 3,31 milioane de salariaţi la privat şi 1,29 milioane deangajaţi la stat.
Nu de aceeaşi părere sunt însă re prezentanţiiINS, instituţie a administraţiei publice centrale, aflată însubordinea Guvernului, care spune că la privat lucrau numai 3,23milioane de salariaţi, iar la stat lucrau 961.000 de angajaţi (cuexcepţia celor 260.000 de bugetari din Armată şi din structurilesecrete ale Ministerului de Interne, care nu sunt incluşi înstatisticile INS) în luna septembrie.
Atunci când îşi face statisticile, INS nucolaborează cu Inspecţia Muncii, al cărei departament de evidenţă amuncii centralizează numărul de angajaţi pe baza statelor de platătrimise lunar de către angajatori. Potrivit reprezentanţilorInspecţiei Muncii, la finele lunii septembrie existau un număr de4,63 milioane de contracte de muncă active, însă trebuie luat înconsiderare şi faptul că există salariaţi cu mai mult de uncontract de muncă.
"Nu lucrăm cu Inspecţia Muncii. Nu am de undesă ştiu din ce surse îşi ia Inspecţia Muncii datele, noi avemmetodologii clare pe care le specificăm în fiecare comunicat", afost răspunsul pe care l-a dat Silvia Pisică, director în cadrulINS, la o întrebare privind diferenţele dintre numerele desalariaţi raportate de diferitele instituţii alestatului.
O altă sursă prin care se poate afla numărulde salariaţi din mediul privat este reprezentată de OficiulNaţional al Registrului Comerţului (ONRC), instituţie carecentralizează bilanţurile fiscale ale tuturor companiilor dinRomânia.
Numărul de angajaţi este unul dintreprincipalii indicatori pe care firmele trebuie să-i raporteze înfiecare din bilanţurile depuse la ONRC, pe lângă cifră de afacerişi profit/pierdere.
Potrivit datelor ONRC, la finele anuluitrecut, toate companiile din România care şi-au depus bilanţulaveau împreună 4,5 milioane de salariaţi. Cu alte cuvinte, nicioinstituţie din România nu ştie cu exactitate câţi salariaţilucrează în România, deşi oficial avem o populaţie ocupată de peste9 milioane de oameni.
Paradoxuri există şi la cel mai înalt niveldin administraţia publică. Preşedintele Traian Băsescu a folosit înmai multe discursuri din ultima perioadă cifra de 1,68 milioane desalariaţi care muncesc la negru, citând o cercetare efectuată deINS. Atât reprezentanţii INS, cât şi cei ai Inspecţiei Muncii auspus că munca la negru nu poate fi cuantificată în număr deangajaţi. De altfel, în cercetarea "Ancheta forţei de muncă îngospodării" (AMIGO) nu se specifică nicăieri despre numărul deromâni care lucrează la negru.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
