Organizaţia pentruAlimente şi Agricultură din cadrul ONU raportează că preţurilealimentelor de bază au atins nivelul istoric maxim al ultimelordouă decenii, de când organizaţia monitorizează evoluţia preţurilorla alimente.
În prezent la nivel internaţional piaţaproduselor agricole de bază se încadrează pe o tendinţă susţinutăde creştere, fiind depăşite nivelurile maxime atinse în perioada2007-2008, conform unui raport al Fondului Monetar Internaţional(FMI).
În luna decembrie a anului trecut indicelepreţurilor produselor agricole de bază realizat de FMI era cu 23%mai mare decât nivelul maxim atins de acest indicator în timpulcrizei alimentare, la jumătatea anului 2008.
În perioada iulie 2008 - aprilie 2009,preţurile alimentelor de bază s-au redus cu 33% ca urmare ascăderii comerţului internaţional ca efect al crizei economicemondiale. Totuşi, preţurile produselor agricole de bază aurecuperat rapid terenul pierdut în timpul crizei. În prezent seînregistrează o creştere de 81% faţă de nivelurile minime aleultimilor şapte ani înregistrate în aprilie 2009.
În România produsele agricole sunt maiscumpe cu 25% decât acum trei ani
În primele 11 luni ale anului trecut,preţurile pentru produsele agricole s-au majorat cu 26,6% faţă denivelul înregistrat în luna noiembrie a anului 2009, conformInstitutului Naţional de Statistică.
Cele mai importante creşteri de preţuri aufost înregistrate anul trecut la floareasoarelui, al cărei preţ s-adublat, la grâu, care a crescut cu aproape 60%, la orz, care aavansat cu 41% şi la varza de toamnă, care şi-a temperat creştereapână la 25%.
În 2009, preţurile produselor agricole dinRomânia au crescut faţă de nivelul din 2008 cu 1,8%.
În anul 2008, în România preţul produseloragricole s-a redus cu 4,1% faţă de nivelul înregistrat în anul2007.
Cele mai semnificative scăderi de preţuri în2008 au fost înregistrate de varza de toamnă (-50%), grâu (-41,3%),floareasoarelui (-29,8%) şi porumb (-29%).
Preţurile mari: efect al problemelorfundamentale ale agriculturii
Analiştii consideră că evoluţiile din acestan aduc în lumină probleme fundamentale, fiind mult mai grave decâtcele apărute în urma crizei alimentare din 2007-2008.
Avansul preţurilor se datorează atâtfenomenelor meteo extreme cauzate de încălzirea globală, cât şicreşterii tot mai rapide a cererii în multe dintre cele maiputernice economii emergente printre care China, Rusia, India sauBrazilia.
Nariman Behravesh, economist-şef la HISGlobal Insight, consideră că această creştere este determinată dedezvoltarea rapidă a marilor economii emergente.
"Tot mai mulţi oameni au venituri tot maimari, astfel tind să cumpere alimente tot mai scumpe", spuneBehravesh, citat de presa internaţională.
Gerard Lyons, economist-şef al bănciibritanice Standard Chartered, crede că problemele sunt fundamentaleşi că avansul rapid al preţurilor nu poate fi determinat exclusivde o presiune speculativă.
"Cred că preţurile pentru alimentele de bazăvor fi şi mai mari. Este interesant faptul că se înregistreazăcreşteri şi pentru acele produse agricole ce nu sunt tranzacţionatefoarte intens, ceea ce sugerează că la bază sunt problemefundamentale şi nu speculative", spune Lyons.
De aceeaşi părere este şi Gabriel Popescu,profesor universitar-doctor la Facultatea de Economie Agrară şi aMediului din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, carespune că preţurile pentru unele produse agricole au depăşit nivelulcelor din timpul crizei alimentare de acum trei ani. GabrielPopescu crede că nivelul preţurilor pentru alimente poate fi pusatât pe seama problemelor conjuncturale, cât şi pe seama anumitoracţiuni speculative. "Preţurile deja au depăşit nivelul celor din2007-2008.
Aceste preţuri sunt rezultatul atât alspeculaţiilor, cât şi al problemelor fundamentale. Agricultura aavut de suferit în urma situaţiilor conjuncturale din Belarus,Rusia şi Ucraina", spune Gabriel Popescu.
Profesorul de la Academia de StudiiEconomice precizează că România nu se va afla în faţa unei crizealimentare, însă atrage atenţia asupra raportării politiciloragrare la situaţiile din piaţă.
"România nu poate fi în pericol, însă esteimportant de văzut în ce măsură politicile agrare sunt raportate lapiaţă. Creşterea preţurilor în viitorul apro piat reprezintă unproiect subiectiv, importante sunt raporturile între produseleagricole şi cele non-agricole, este important de văzut cum vorfuncţiona politicile agricole", crede Popescu.
Fermierii români spun că preţurileactuale sunt justificate
Sorin Dogaru, directorul Direcţiei deagricultură a grupului InterAgro, spune că avansul preţurilorproduselor agricole nu poate fi pus pe seama speculaţiilor, încondiţiile în care în toată Europa are loc acelaşiefect.
Dogaru pune avansul preţurilor pe un cumulde factori printre care creşterea costurilor de prorucţie, taxelesporite şi calamităţile ce au avut loc în ţările mari producătoarede produse agricole de bază.
"Nu sunt rezultatul speculaţiilor, toatăEuropa are aceleaşi preţuri. Sunt efecte cumulate în timp: preţulinputurilor a crescut, taxele sunt mai mari, au avut loc calamităţiîn Rusia, Ucraina, anul trecut a fost secetă prelungită, toateaceste lucruri au afectat piaţa", spune Dogaru.
Directorul InterAgro se aşteaptă camajorarea preţurilor să se oprească odată ce vor fi atinsenivelurile înregistrate în urmă cu trei ani în timpul crizeialimentare, spunând că România poate evita vulnerabilizareasecurităţii alimentare dacă autorităţile vor lua măsuri.
"Preţurile vor ajunge la nivelurile din2007-2008, la preţuri mai mari decât acestea nu va mai cumpăranimeni.
România trebuie să cultive terenul,terenurile să fie lucrate performant, cu abordare de noitehnologii. Fărâmiţarea terenurilor este doar una dintre probleme,trebuie luate măsuri pentru încurajarea asocierii între miciiproprietari", crede Sorin Dogaru.
InterAgro este cel mai important trader decereale din România, afacerile din agricultură ale grupuluiridicându-se la peste 300 de milioane de euro.
Fermierul Albert Bososzrmenzyi din Satu Mare, care a plantatanul acesta 150 de hectare de porumb, spune că preţurile sunt acumla un nivel normal şi că avansul poate fi pus pe seama creşteriicosturilor cu care operează micii fermieri români. "Preţurilepentru produsele agricole de bază sunt acum normale. Creştereapreţurilor se datorează costurilor mari cu care operăm, utilajelesunt scumpe, este necesar să folosim tehnologii avansate, estenevoie de investiţii. În România trăim cu impresia că pâinea şicarnea trebuie să fie ieftine, iar noi, micii producătorii ne-amîngropat în credite şi în datorii", spune Albert Boso szrmenzyi.
Constantin Ungureanu, comerciant agricol dinIaşi, este de aceeaşi părere spunând că preţurile sunt normale,însă se plânge că preţurile mari pentru produsele alimentare debază îi pot pune probleme pentru că procesatorii, care îi suntclienţi, preferă să stea în expectativă în speranţa unor preţurimai mici. "Procesatorii văd preţul ca fiind ridicat şi nu cumpără.Ofertele pe care le-am primit sunt cam la acelaşi nivelul cu anultrecut, însă în preţul din acest an se răsfrâng costurile ridicatecu îngrăşămintele şi combustibilul", spune ConstantinUngureanu.
Fermierul se aşteaptă ca în următorii doiani creşterea preţurilor să frâneze datorită tensiunilor dinprezent.
"În 2011-2012 lucrurile se vor echilibra. Nuare cum să rămână o asemenea tensiune a preţurilor", spuneUngureanu.
ONU: Foametea poate declanşarevolte
Josette Sheeran, director executiv în cadrulWorld Food Programme, divizia responsabilă de lupta împotrivafoametei din cadru ONU, atrage atenţia că evenimentele ce au locacum în Orientul Mijlociu şi în nordul Africii sunt generate deinsecuritatea alimentară.
"În toată regiunea au locproteste generate de o gamă de factori, însă aceştia au unul singurcomun - nervozitatea populaţiei ca urmare a creşterii preţuluipentru alimente şi ca urmare a temerilor privind accesul laprodusele alimentare", a spus Sheeran.
Gabriel Popescu, profesor universitar-doctor la Facultatea de Economie Agrară şi a Mediului dincadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, spune căpreşedintele francez Nicholas Sarkozy va încerca să ia măsuri încadrul G20 pentru a limita tur bulenţele la nivel internaţional şipentru a micşora gradul de vul nerabilitate cu care se confruntăţările sărace.
"Produsele agricole sunt de douăfeluri, pentru hrană şi pentru produse energetice, biocombustibili.Acum prioritatea este pe hrană pentru a ţine sub control, atâtmoral cât şi economic, anumite ţări sărace şi foarte sărace, dar şipentru a le reduce mobilitatea, pentru a limita migraţia cătreţările bogate", spune Gabriel Popescu.
Profesorul Gabriel Popescu spunecă vulnerabilităţile în privinţa securităţii alimentare suntgenerate şi de companiile multinaţionale puternice care controleazămari suprafeţe de teren agricol, având capacitatea de a decideasupra nivelurilor producţiei.
"G20 încearcă să reglezeatributele de proprietate, companiile multinaţionale dinagricultură cumpără terenuri în toată lumea, decid asupraproducţiei, se încearcă o reaşezare la nivel global a raporturilorde proprietate", spune profesorul universitar.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
