Cauza obiectivă a crizei este consumul excesiv din anumite zone ale lumii. Americanii, de pildă, muncesc mai puţin şi mănâncă mai mult bazându-se pe faptul că pentru milioane de chinezi modelul este exact pe dos. Nu se poate continua aşa la nesfârşit şi intervine o rezolvare la scară istorică. Echilibrarea va trebui făcută prin ajustarea consumului la niveluri corecte. Sunt zone ale lumii începând cu Statele Unite şi mergând în Europa de Vest care au nevoie de ajustări majore." Pe de altă parte, el spune că o ţară precum China nu se poate duce spre modelul de consum american, iar reechilibrarea va presupune un efort global care să aibă la bază ajustări pentru cei obişnuiţi să consume mai mult decât îşi permit.
Până la urmă, întrebările cruciale sunt cum să-i faci pe americani să consume mai puţin şi cum să-i opreşti pe chinezi să-şi dorească să consume mai mult.
"Este un proces atât de complex încât reechilibrarea poate trece şi printr-o catastrofă. Toată lumea se frământă să găsească un nou echilibru şi există chiar şi potenţialitatea unui război. Dacă stăm bine să ne gândim la nivel global am prins una dintre cele mai liniştite perioade din istoria lumii în ultimii 60 de ani." Vlădescu anticipează că şi următorii ani vor fi marcaţi de aceste frământări pentru rezolvarea dezechilibrelor cu care se confruntă lumea.
"Nimeni nu cred că îşi imaginează deocamdată noul model. Nu cred că vede cineva în acest moment ieşirea finală, fie că va fi paşnică sau mai puţin paşnică. Cert este că dezechilibrele vor continua în anii următori."
Nu mai trebuie să trăim cu iluzia întoarcerii la viaţa din 2007
Fostul ministru al finanţelor cu două mandate - unul pe timp de boom economic şi altul pe vreme de criză crede că anul viitor nu vor fi necesare noi "tăieri" din buget cu condiţia să nu apară "măriri" precum cele de cheltuieli salariale.
"Ajustarea anuală prin inflaţie ar fi suficientă." La nivelul economiei, Vlădescu estimează că de-abia din 2013, dacă suntem civilizaţi cu cheltuielile, nu vor mai fi riscuri mari. "2012 va fi încă un an dificil." Dacă zona euro reintră în recesiune, România va fi afectată pentru că exporturile nu pot fi redirecţionate rapid şi practic e greu de făcut ceva care să contracareze un asemenea scenariu.
Vlădescu rămâne ministrul finanţelor care a semnat decizia de majorare a TVA la 24%, cea mai brutală măsură de ajustare macroeconomică adoptată de Guvernul Boc anul trecut, chiar dacă ulterior a catalogat-o drept o mare eroare.
La mai bine de un an de la măsura atât de contestată de sectorul privat, el consideră că unul dintre motivele angoasei care se manifestă în mediul de business este că mulţi antreprenori şi manageri încă se raportează la creşterile fabuloase din 2007.
"Cu toţii se plâng, chiar şi atunci când n-au o problemă majoră de funcţionalitate curentă. Problema lor este că visele şi profiturile pe care le aveau în cap nu se mai întâmplă. Nu cred că mai trebuie să trăim cu iluzia întoarcerii la businessul şi la nivelul de trai din 2007." Fostul ministru susţine că de fapt economia României nici măcar nu a trecut printr-o criză majoră luând în calcul numărul falimentelor de companii.
"La drept vorbind, am fost destul de de parte de ideea de criză. Ştim că am avut multe insolvenţe declarate mai degrabă din şmecherie, iar falimente răsunătoare nu prea am văzut. A fost recesiune, într-adevăr, dar nu o criză economică în adevăratul sens al cuvântului." Pe de altă parte, el crede că România încă este un spaţiu atractiv pentru multinaţionale.
Managementul privat în companiile de stat nu e soluţia magică
Companiile de stat au nevoie de manageri "privaţi", dar pe lângă asta le trebuie şi capital, şi restructurare.
"Fundamental este o problemă politică pentru că dacă angajezi manageri privaţi, trebuie să le dai şi mână liberă să facă ce au de făcut. Apoi restructurarea de care au nevoie companiile respective costă, aşa că va trebui şi capital suplimentar pe care statul să fie gata să-l asigure. Mă îndoiesc că într-un an electoral se va avansa în această problemă, mai ales în companiile cu activităţi importante în teritoriu." După ce la sfârşitul lui 2008 a fost primul care a estimat că România va lua un împrumut de 20 de miliarde de euro de la Fondul Monetar Internaţional, Vlădescu spune că anul acesta nu va mai fi nevoie de bani de la Fond, dar "nimeni nu poate şti ce va fi în 2012".
Bugetul are nevoie de o rezervă de 2-3 mld. euro ca să nu depindă de pieţe
Fostul ministru al finanţelor crede că ar fi bine ca Trezoreria să se pregătească pentru anul viitor strângând o rezervă-tampon de două-trei miliarde de euro, chiar dacă acumularea unui asemenea fond poate fi considerată costisitoare la prima vedere.
"Nu ştii la ce-ţi vor folosi aceşti bani. Costul tamponului este mai puţin important decât siguranţa pe care ţi-o va da în viitor. În vremuri ca acestea e mare lucru să ai cheltuielile acoperite pe câte va luni, să nu depinzi de ce vrea o piaţă sau alta la un moment dat." La capitolul politică fiscală, fostul ministru crede că stabilitatea sistemului de impozitare este acum mai importantă decât eventualele încercări de modificare.
El rămâne însă convins că România are nevoie de un regim de impozitare progresivă a veniturilor, propunere pe care a făcut-o în vara anului trecut şi care a contribuit la eliminarea sa din Guvernul Boc după nu mai nouă luni de la preluarea mandatului.
"Va veni vremea în care va trebui să gândim politica fiscală în context paneuropean. Este stupidă ideea armonizării economice la nivelul Uniunii Europene fără armonizare fiscală." În acest context, el crede că poate fi luat în calcul un scenariu de extindere a zonei euro prin renunţarea la condiţionalităţile clasice - celebrele criterii de la Maastricht, dar prin impunerea în schimb a unei politici fiscale coordonate la nivelul întregii zone.
În acelaşi timp, Vlădescu crede că zona euro va supravieţui pentru că Germania îşi doreşte acest lucru, iar nemţii sunt lideri incontestabili ai blocului statelor membre.
Îşi protejează averea investind în aur
Sebastian Vlădescu a început să cumpere aur de la o bancă pentru a-şi proteja averea.
"Când îmi permit, mai cumpăr, în special monede. Cred că e bine să ai aur în astfel de vremuri şi cred că şi BNR ar mai putea cumpăra pentru creşterea rezervei."
Fostul ministru are această abordare în condiţiile în care tot din vară a devenit consultant al firmei canadiene Gabriel Resources care a făcut în ultima perioadă mari eforturi pentru deschiderea controversatei exploatări aurifere de la Roşia Montana. În noua sa calitate Vlădescu s-a lansat într-o acţiune de lobby pentru acest proiect, participând la numeroase dezbateri televizate. La fel de brusc, preşedintele Traian Băsescu s-a detaşat în ultimele luni ca un susţinător fervent al proiectului.
Ca avere declarată public, Vlădescu avea şase apartamente în Bucureşti, potrivit informaţiilor de la finalul celui de-al doilea mandat de ministru al finanţelor. Averea sa mai includea ceasuri şi tablouri estimate la 55.000 de euro şi o pendulă de 50.000 de euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
