"Am fost de la începuturi un susţinător al acestui proiect. Cu puţin noroc ar putea deveni operaţional din 2015 şi ar avea o contribuţie anuală la PIB de cel puţin 1%."
Vlădescu estimează că şansele ca proiectul să înceapă să funcţioneze au trecut de 50%, un pas foarte important fiind descărcarea arheologică. Un al doilea pas la fel de important este avizul de mediu.
Fostul ministru afirmă că tehnologiile moderne permit exploatarea în condiţii de rentabilitate şi a altor zăcăminte de metale neferoase din România, fiind însă necesară implicarea unor investitori privaţi.
Cât priveşte controversatele probleme de mediu pe care le implică Roşia Montană, Vlădescu spune că mediul din zonă este deja afectat de vechile exploatări care nu au fost conservate corespunzător şi se declară total încrezător în tehnologia companiei listate la bursa din Toronto.
"Din lacul (de decantare) acela voi fi gata să beau apă o dată pe an."
Preşedintele Traian Băsescu a declarat în urmă cu o săptămână că România are nevoie de proiectul Roşia Montană, iar guvernul trebuie să aibă curajul să-l susţină.
Dacă preşedintele susţine public acest proiect controversat care foloseşte cianuri pentru extragerea aurului, existând astfel un risc ecologic foarte mare dacă s-ar petrece o deversare a lacului de decantare, premierul Emil Boc este mai rezervat.El a cerut analize şi discuţii pentru renegocierea contractului.
Statul deţine acum 20% din proiect, iar investitorii străini 80%. Acest proiect are nevoie în final, pe baza raportului Ministerului Mediului, de acceptul premierului ca şef al guvernului.
Pentru Roşia Montană lucrează şi cele mai importante case de avocatură din România, Ţuca Zbârcea, NNDKP (Nestor) şi Muşat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
