Opinii

10 ani de bitcoin. Nu înotăm în şampanie, nu ne împiedicăm de Lamborghiniuri pe stradă, dar ne uităm la o piaţă de 200 de miliarde de dolari, cât întreg PIB-ul României

10 ani de bitcoin. Nu înotăm în şampanie, nu ne...

Autor: Alex Ciutacu

04.11.2018, 16:14 2268

În urmă cu 10 ani, falimentul răsunător al Lehman Brothers şi efectul de domino care a sfâşiat economia mondială au generat contextul favorabil pentru un nou viitor posibil al finanţelor, unul cu o monedă alternativă, descentralizată, o monedă a internetului.

În 31 octombrie 2008, s-a născut bitcoinul, iar în ultimii 10 ani acesta a evoluat de la un hobby al programatorilor la un nume chiar şi pentru scepticii Wall Street-ului.

Din păcate, în drumul spre a deveni o monedă recunoscută şi utilizată pe plan mondial chiar şi în retail – acesta fiind unul din marile visuri ale entuziaştilor de bitcoin – promotorii monedei au mizat pe tehnologia din spatele acesteia, blockchain, şi pe utilitatea care vine odată cu acest „jurnal” descentralizat.

Marii investitori vorbeau la începutul anului trecut, când preţul a spart bariera de 20.000 de dolari, despre o „adopţie de masă” a criptomonedelor, marşând pe modul în care blockchain-ul va schimba industriile.

Dacă în urmă cu 10 ani nimeni nu vorbea despre „rolul” bitcoinului, anul trecut bancherii centrali şi marii finanţişti ai lumii împărţeau opinii cu privire la lipsa de stabilitate a preţului.

Sigur, marile bănci au adoptat tehnologia, însă nu pe cea din spatele bitcoin. Acestea şi-au dezvoltat propriile blockchain-uri, de la UBS, JPMorgan Chase sau chiar austriecii de la Erste.

Chiar luna aceasta, Erste Group, proprietar al BCR, cea mai mare bancă de pe piaţa locală, a anunţat că a finalizat cu succes prima emisiune de obligaţiuni pe blockchain din lume. Însă în comunicatul de presă care lăuda utilitatea tehnologiei, nimeni nu a spus niciun cuvânt despre criptomonede.

Pentru că bitcoin a pierdut trenul adopţiei de masă.

Tehnologia blockchainului care presupune un aşa-zis „jurnal” descentralizat, merge spre o adopţie în masă în majoritatea activităţilor financiare, în special în activitatea de audit, deoarece permite înscrierea unor informaţii ce nu pot fi modificate sau eliminate fără ca întreaga ecuaţie matematică din spatele sistemului să fie rescrisă, oferind astfel un istoric viabil pentru oricare tranzacţie.

Însă, bitcoinul sau celelalte monede digitale nu s-au dovedit a fi destul de stabile pentru a se putea îmbarca în trenul adopţiei odată cu blockchainul.

Potrivit CoinMarketCap, bitcoin se tranzacţionează duminică, 4 noiembrie, la 14.45 la preţul de 6.359 dolari per monedă, la o capitalizare de piaţă de 110,39 miliarde dolari.

Capitalizarea totală de piaţă a criptomonedelor ajunge astfel la 208,4 mld. dolari, cu 2097 de monede digitale listate pe 15.626 de platforme de tranzacţionare.

Prin urmare, valoarea totală de piaţă a criptomonedelor aproape egalează PIB-ul României, care a fost de 187,5 miliarde de euro în 2017, adică 213,4 mld. dolari.

Aceeaşi piaţă de criptomonede valora la mijlocul lunii decembrie 2017 peste 700 de miliarde de dolari, iar gemenii Winklevoss (cei care l-au dat în judecată pe Mark Zuckerberg pentru că le-ar fi furat ideea Facebook-ului), erau anunţaţi de presa internaţională drept primii miliardari din bitcoin.

Ei şi alte nume ale industriei de criptomonede lansau atunci teorii pe bandă rulantă cu privire la valoarea la care se va opri. Toată lumea se întreba până unde poate „alerga” bitcoinul.

Însă câteva luni mai târziu piaţa şi-a primit răspunsul. După o serie de avertismente din partea organelor de reglementare şi pe fondul discuţiilor ce aveau loc în cele mai mari economii ale lumii, piaţa criptomonedelor a suferit „hemoragii” masive, investitorii începători vânzându-şi repede monedele şi ieşind din piaţă la primele fluctuaţii care au dus bitcoin-ul sub 10.000 de dolari în luna martie 2018.

Dacă la jumătatea anului trecut miliardarii bitcoinului îşi aliniau Lamborghiniurile la intrarea în New York pentru prima „Săptămână a Blockchain-ului”, miercurea trecută nu s-a sărbătorit cu surle şi trâmbiţe, nu s-a dat drumul la robinetele cu şampanie, iar marii investitori în criptomonede nu au mai avut curajul de apărea în presa internaţională pentru a-şi lăuda „achiziţiile” şi pentru a prezice valori de peste 50.000 de dolari.

De ce a ajuns bitcoinul să fie privit cu neîncredere?

Bitcoinul a ajuns prima dată în atenţia publică în 2015, prin incidentul de la Mt. Gox. Platforma de tranzacţionare criptomonede Mt. Gox (printre primele platforme care au permis transformarea banilor fiat în monede digitale) a fost lansat în 2010, iar trei ani mai târziu era responsabil pentru aproximativ 70% din toate tranzacţiile cu criptomonede din lume. Site-ul a fost fondat de Jed McCaleb, care a fondat mai târziu proiectele de monede digitale Ripple şi Stellar, Ripple fiind în prezent a treia monedă digitală din lume din punct de vedere al capitalizării de piaţă.

Mt.Gox a trecut prin prima serie de atacuri cibernetice în 2011, când preţul bitcoinului a ajuns pentru prima dată la valoarea de 1 dolar. Mai târziu acesta a fost îngheţat de sistemul bancar din SUA din cauza problemelor de reglementare, iar până în 2013 a oprit tranzacţionarea, a închis website-ul şi a aplicat pentru faliment.

O altă lovitură pentru piaţa de criptomonede a venit din partea Silk Road, unul din marketurile „pieţei negre” de pe internet. Bitcoinul a facilitat pe piaţa neagră tranzacţii cu arme, droguri şi alte bunuri ilicite, devenind astfel o monedă a ilegalităţilor şi fiind privită ca atare de investitorii instituţionali pe care toată piaţa îi aştepta cu braţele deschise.

Ca urmare a acestor atacuri cibernetice şi a poziţiei organelor guvernamnetale de reglementare din marile economiii ale lumii, chiar şi reţelele sociale precum Facebook şi Twitter sau motorul de căutare Google au interzis reclamele cu privire la criptomonede şi la ICO-uri (Initial Coin Offering – procedura prin care este lansată o monedă digitală, similară cu ICO-urile pentru companii).

Pe parcursul anului, statele lumii au început să reglementeze tranzacţionarea de criptomonede, cu China şi Coreea de Sud interzicând tranzacţionarea, în timp ce statele europene au adoptat propriile forme de reglementare.

Autoritatea de supraveghere financiară din America, adică SEC-ul, lucrează în prezent la un cadru cât mai eficient de impozitare a veniturilor din criptomonede, acestea fiind încadrate deja în propria categorie de active în mai multe legislaţii din lume.

Bitcoinul e mort! Trăiască bitcoinul!

În Statele Unite bitcoinul a primit o lovitură gravă după ce Jamie Dimon, CEO-ul JPMorgan Chase a catalogat criptomoneda drept o „fraudă”, în timp ce „oracolul din Omaha”, Warren Buffett a susţinut constant că bitcoin este „otravă de şobolani” şi că nu încurajează investiţiile în acest tip de active.

După marile nume din lumea finanţelor, şi bancherii centrali au început să atace bitcoinul.

Chiar şi în România, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, avertiza anul trecut românii asupra vulnerabilităţii acestui tip de active şi susţinea că nu îi încurajează să investească.

În data de 6 februarie BNR a emis un comunicat de presă cu privire la poziţia instituţiei faţă de criptomonede, clasificându-le drept „active speculative, extrem de volatile şi riscante. Pe fondul lipsei reglementărilor şi a lipsei supravegherii schemelor de monede virtuale, la nivel global, precum şi a diversificării acestora, s-au amplificat riscurile financiare şi reputaţionale la nivelul deţinătorilor”, se arată în comunicatul Băncii Naţionale, scria ZF la începutul anului.

Ca urmare a poziţiei băncii centrale, anumite companii româneşti au avut de suferit. Mai exact, două exhange-uri de criptmonede au fost închise la începutul anului, CryptoCoinPro şi BTCxChange, pentru că băncile nu au vrut să le permită să ţină deschise conturi care au legătura cu tranzacţionarea de criptomonede, această atitudine din piaţă înrăutăţindu-se după avertismentul BNR.

Însă, chiar şi cu scăderile masive din piaţă, chiar şi fără băile de şampanie şi fără Lamborghiniuri pe trotuare, bitcoin a reuşit performanţa de a da naştere la o piaţă de tranzacţionare de peste 200 de miliarde de dolari în ultimii zece ani şi a reprezentat un prim pas înspre o monedă a internetului.

Aşa cum a declarat pentru ZF şi Andreas Koester, directorul de investiţii al UBS Asset Management în luna martie, este nevoie totuşi de o monedă a internetului „dar nu va fi bitcoin”.

Cu toate acestea, în ciuda scăderilor masive şi ale criticilor vehemente, profitul este un factor care are prioritate.

Chiar şi Jamie Dimon, cel mai bine plătit bancher din lume, la câteva luni după ce a numit bitcoin o „fraudă”, când bitcoin era încă la peste 15.000 de dolari, iar piaţa de criptomonede era încă la peste 500 de miliarde de dolari, acesta a anunţat că regretă ceea ce declarase.

Până la urmă, o piaţă care valorează cât economia cu „cea mai mare creştere economică” din Europa, atrage chiar şi privirile celor mai sceptici.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO