Opinie Sorin Pâslaru, redactor-şef al ZF

„115p7UMMngoj1MUlkpijcRdfJNXjLrLn“. De ce bancherii ar trebui să fie mai atenţi decât directorii de IT la atacul cibernetic de sâmbătă

15 mai 2017 Autor: Sorin Pâslaru

„115p7UMMngoj1MUlkpijcRdfJNXjLrLn“. La prima vedere este o înşiruire de litere şi cifre care nu spune nimic. Dar este informaţia-cheie despre atacul cibernetic care a avut loc sâmbătă şi care a dat peste cap milioane de computere din toată lumea, inclusiv ale Căilor Ferate Germane, ale spitalelor britanice şi ale companiei Renault.

Este una dintre adresele unde proprietarii computerelor blocate trebuia să trimită bitcoin în valoare de 300 $ pentru ca fişierele criptate de virusul WannaCrypt să fie decriptate. Conform Bitdefender, citată de Financial Times, s-au efectuat plăţi în valoare de circa 20.000 $.

Amploarea atacului de sâmbătă nu numai că a arătat cât de vulnerabil a devenit sistemul economic mondial la atacurile cibernetice, dar prin faptul că atacatorii au solicitat plata în bitcoin a adus această monedă digitală, creată în 2009 de către un grup de programatori, în atenţia publică globală.

Folosit aici pentru a proteja identitatea infractorilor cibernetici, bitcoin-ul este, ca şi Uber-ul sau alte servicii online, o demonstraţie a cât de repede şi de profund va transforma internetul economia şi societatea. Într-un ritm mult mai rapid decât se poate aştepta cineva.

Însă dacă Uber a provocat „disruption“ în piaţa taxiurilor, bitcoin şi celelalte monede/sisteme de plăţi digitale apărute între timp vor pune la grea încercare o piaţă cu mult mai solidă şi mai instituţionalizată, cu tone de reguli, legi şi reglementări, care este de fapt „inima“ economiei: sistemul financiar-bancar şi de plăţi.

Creat pentru a elibera transferul de bani între persoane sau companii de sub organizarea unei entităţi centrale, bitcoinul se bazează pe criptografie pentru a asigura protecţia tranzacţiilor.

Practic, sistemul este în aşa fel făcut încât totul se întâmplă ca şi cum ai transfera bani dintr-un IBAN (International Bank Account Number) în altul, dar în mod complet anonim, securizat şi instantaneu.

Astfel, în sistemul bitcoin „contul IBAN“ este chiar înşiruirea de cifre şi litere de  la începutul textului. Dacă vrei să trimiţi bani dintr-un cont în altul în sistemul IBAN, intri de exemplu în aplicaţia de mobil a unei bănci unde ai cont, ai nevoie de numele persoanei/firmei, de IBAN-ul său şi de sumă. În sistemul bitcoin, ai „adresa“, adică înşiruirea de cifre şi litere, şi pur şi simplu trimiţi suma.

În România poţi cumpăra bitcoin chiar şi din piaţa Obor, de la automatele de plăţi unde poţi încărca cartele Orange sau plăti factura la curent. Ţi se cere o adresă de e-mail, plăteşti câţi bani vrei să schimbi în bitcoin şi primeşti pe un e-mail instrucţiunile. Din acel moment deţii bani digitali. De asemenea, există bancomate unde poţi să transformi în cash bitcoinii.

O dată ce intri în detalii, ţi se dezvăluie o lume întreagă. Există „ferme“ de bitcoin, adică servere care „emit“ bitcoin, iar afacerea are sens în funcţie de preţul energiei electrice şi cel al bitcoinul-ului de pe piaţă. Un bitcoin valorează astăzi 1.803$, aproape dublu faţă de anul trecut.

Bitcoin, Uber sau Airbnb (serviciul global închiriere de apartamente/case), amintesc oamenilor că instituţiile – orice instituţie, firmă, bancă – nu sunt decât o invenţie umană perfectibilă şi că la urmă se poate ajunge ca viaţa să se desfăşoare şi fără ele.

Elementul agregator este încrederea. Comunicarea directă asigurată de internet facilitează construcţia de comunităţi, iar în cazul monedelor virtuale sistemele bazate pe criptografie certifică securitatea tranzacţiilor. Pe teritoriul sistemelor de plăţi intră deja şi firmele de telecom, iar în curând probabil vor urma schimbări uriaşe.

Unele bănci umplu acum ecranele în România promovând faptul că deţinătorii de carduri emise de acestea nu plătesc comisioane la alte bănci. În condiţiile lipsei de transparenţă de pe piaţa locală - nu poţi afla la bancomat care este comisionul exact pentru suma extrasă dacă emitentul cardului este altă bancă decât cea care a instalat bancomatul  -poate părea un pas înainte.

Dar dacă le vorbeşti bancherilor de plăţi instant de la orice bancă la orice bancă, eventual şi în străinătate, fără nici un comision, îţi vor spune că eşti extraterestru.

Însă competiţia îi va forţa – ca şi în orice alt sector – să ofere până la urmă şi acest serviciu. Creativitatea umană  - folosită sâmbătă într-un sens dăunător, cu pagube uriaşe provocate de atacul cibernetic – este fără limite, iar dacă ei nu-l vor oferi, alţii o vor face.

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 15.05.2017

 
Cuvinte cheie:
atac
, cifre
, computere
, cibernetic
, cai
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide