Opinii

3 sept. 2015, Sala Palatului. Ioan Holender renunţă la poziţia de director al Festivalului George Enescu: În 20 de ani niciun guvern nu a fost în stare să facă o sală de concerte demnă de cultura acestei ţări. După trei ani, din acelaşi loc, Dragnea constată că ”până acum s-a vorbit prea mult şi s-a făcut puţin. Trebuie schimbat ceva”. Ironic, PSD şi el sunt tot la putere

3 sept. 2015, Sala Palatului. Ioan Holender renunţă la...

Autor: Cristian Hostiuc

11.03.2018, 22:16 2460

Sâmbătă, 10 martie 2018, Sala Palatului din Bucureşti

În faţa a 5.000 de oameni, Liviu Dragnea, preşedintele PSD, şi-a reconfirmat forţa şi poziţia în partid, atât a lui personal, cât şi prin noua conducere aleasă. Numărul doi în partid a devenit Vorica Dăncilă, cea pe care a pus-o premier.

În faţa PSD, Liviu Dragnea a avut un discurs de 27 de pagini în care a constatat care este situaţia actuală din politică şi economie şi a venit cu câteva idei: readucerea celor 3 milioane de români de afară în ţară, cel puţin jumătate dintre ei, creşterea natalităţii, creşterea infrastructurii, educaţiei şi sănătăţii plus schimbări în justiţie.

La pagina 27 din discurs a întrebat sala: Mă vreţi în continuare preşedintele vostru? Cine este pentru?

Dacă citeşti discursul, aplaudat şi ovaţionat la scenă deschisă (ceea ce nu este deloc rău), poţi să tragi concluzia că Liviu Dragnea tocmai a venit, revenit în România după 25 de ani de muncă în afară, după decenii de exil în care a încercat să-şi facă un rost mai bun în altă parte.

Deşi este la putere în România de mai bine de 20 de ani, şi în opoziţie eşti tot la putere, când se discută despre business şi alocarea banilor de la buget, Liviu Dragnea constată că „până acum s-a vorbit prea mult şi s-a făcut prea puţin, trebuie schimbat ceva. Nu putem merge în acelaşi ritm. România are nevoie de o regândire a ritmului de dezvoltare a infrastructurii.“

Parcă nici nu ar fi fost în România.

 

1. Infrastructura.

De când este în politică, şi mai ales din 2007 încoace, 90% din banii pentru infrastructură s-au dus către vestul ţării. În toată acestă perioadă, unde a fost Liviu Dragnea?

Moldova şi sudul ţării, cele mai sărace zone din România, inclusiv fieful lui electoral - Teleormanul - nu şi-au dezvoltat deloc infrastructura pentru că banii au fost alocaţi spre vestul ţării. Cu Dragnea la putere. Deşi Moldova şi Oltenia îi aduc cele mai multe voturi, banii pentru infrastructură se duc în vest.

Toate şoselele duc către vest. Estul României, ignorat de stat

 

2. Capitalul românesc.

Liviu Dragnea constată că „e nevoie să protejăm, să încurajăm şi să respectăm cu adevărat capitalul privat românesc. An de an, lună de lună, zi de zi, capitalul românesc pierde o luptă inegală în faţa capitalului străin.“

De când PSD a revenit la putere în 2012, cu Liviu Dragnea vicepremier şi mai apoi liderul de facto al Guvernului României, investiţiile statului au scăzut an de an, ajungând la un minim de 15 ani. Dincolo de fisc, controale, DNA, capitalul românesc poate creşte numai dacă investiţiile statului cresc. Sub ochii lui Dragnea, investiţiile statului au scăzut, iar el constată că acest capital românesc pierde în faţa capitalului străin.

Toată lumea aşteaptă şi vrea investiţii în economie. Dar cine să le facă?

 

3. Muncă.

Dragnea constată că  „forţa activă a unei societăţi este reprezentată de cei care muncesc în prezent, dar şi de cei care au muncit în trecut sau de cei care vor munci în viitor. PSD este şi va fi principalul partid care face justiţie socială pentru cei care muncesc, pentru cei care pun în mişcare şi contribuie activ la dezvoltarea României. „

Dacă ne uităm la datele statistice pe 2017 centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Institutul Naţional de Statistică, doar unu din patru locuitori din România lucrează. În Cehia, unu din doi locuitori lucrează.

O statistică dureroasă. Extremele României: Doar unu din opt locuitori din Giurgiu are job faţă de unu din doi în Bucureşti

Problema este că  în Giurgiu, Botoşani, Vaslui, Călăraşi, Dâmboviţa, Teleorman, Ialomiţa, Olt şi Bacău doar unu din opt locuitori munceşte. În Teleorman rata de angajare este de 16%, în timp ce în vestul ţării este de peste 30%.

Dacă ne uităm la alte date statistice, judeţele Gorj, Vaslui şi Teleorman sunt pe ultimul loc la atragerea investitorilor străini.

Dacă nu sunt investiţii străine, nu sunt nici locuri de muncă şi nici joburi mai bine plătite.

În Teleorman, Liviu Dragnea a reuşit să atragă în 25 de ani investiţii străine de numai 98 milioane de euro faţă de Timiş cu 3,5 miliarde de euro.

Cele două Românii: Judeţele Gorj, Vaslui şi Teleorman sunt pe ultimul loc la atragerea investitorilor străini, cu un stoc de sub 100 mil. euro fiecare. Conduc în clasament Timiş - 3,5 mld. euro, Prahova - 2 mld. euro şi Braşov - 2 mld. euro
 

4. Salarii

Liviu Dragnea spune că investitorii străini au venit în România pentru că au găsit o forţă de muncă bine pregătită pe care au plătit-o cu salarii mici. El vrea să schimbe acest lucru.

În Teleorman, judeţul pe care îl conduce cu o mână forte de peste 20 de ani, salariul mediu net în 2017 a fost de 1.780 lei sub media naţională, de 2.384 lei şi aproape la jumătate faţă de Bucureşti unde salariul mediu este de 3.116 lei.

Pentru că nu a avut investiţii străine, Teleormanul nu plăteşte salarii mai mari. Iar acest lucru se întâmplă de peste 20 de ani, timp în care Liviu Dragnea a fost la putere.

Harta salariilor din România în 2017: În Bucureşti se câştigă cel mai bine, peste media naţională, iar la polul opus, cel mai prost se câştigă în Teleorman şi Harghita

 

5 Educaţie

Liviu Dragnea constată, după 20 de ani că „educaţia este de departe domeniul cel mai rentabil. Educaţia depăşeşte ca impact asupra dezvoltării, orice altă activitate economică sau socială. România are nevoie disperată să recupereze aproape cele trei decenii în care reforma educaţiei a eşuat...România şi-a ratat proiectul de educaţie în primul râd pentru că l-a fragmentat politic. „

Dacă îmi amintesc bine, judeţul Teleorman, este printer ultimile din România în privinţa educaţiei, promovabilitate şi printe primele la abandon şcolar. Iar Liviu Dragnea este în politică având pe mână resursele bugetului de stat, de peste 20 de ani, iar acum constată că românia şi-a ratat proiectul de educaţie.

După ce deja a pierdut inteligenţa şcolară şi universitară, Liviu Dragnea vrea să acum să oprească „printr-un program ambiţios de renaştere a învăţământului românesc şi de cuplare a lui la metodele şi standardele occidentale.“

Ironia sorţii este că acum trei ani din acelaşi loc - pe 3 septembrie 2015 - în care Liviu Dragnea şi-a susţinut discursul privind ce trebuie să facă România, Ioan Holender cunoscutul român care a condus ani de zile Opera din Viena, a constatat că în peste două decenii niciun guvern al României nu a fost în stare să facă o sală de concerte demnă de cultura acestei ţări şi a anunţat retragerea din funcţia de director artistic al festivalului George Enescu. De atunci au trecut trei ani, s-au făcut cel puţin 10 malluri, dar nici o sală de concerte. Iar PSD, cu Liviu Dragnea în frunte, era şi atunci la putere, ca şi acum.

Holender renunţă la poziţia de director artistic al Festivalului George Enescu pentru că nicio autoritate nu a fost în stare să facă o sală de concerte demnă de cultura acestei ţări

 

P.S. Nu ştiu ce va face Liviu Dragnea şi PSD cu programul de guvernare, dar am aflat care sunt ideile celui care ar vrea să fie prim-ministru dacă PNL şi preşedintele Iohannis vor fi la putere. Ludvoc Orban (aflat în politică şi la putere de 28 de ani, mai vechi decât Dragnea), adresându-se liberalilor: Gata cu blaturile. Fiecare şef de organizaţie PNL să dea cu parul în şeful de la PSD.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO