Opinii

Adrian Vasilescu, BNR: Această criză enervantă

Adrian Vasilescu, BNR: Această criză enervantă

Autor: Adrian Vasilescu

15.10.2014, 00:04 919

Dacă astăzi lumea mai este ori nu în criză – iată o întrebare la care nu poate fi decât riscant un răspuns care să nu se bazeze pe analize aprofundate. Şi, mai cu seamă, care să nu aibă în contrapartidă conturul unei lumi nor­male, fără criză. Având faţă în faţă, spre comparaţie, cele două tablouri: ideal – înfăţişând o lume fără criză - şi real – al lumii din acest moment. Or, tabloul lumii reale nu conduce la concluzia că s-ar fi sfârşit criza. Iar criza, atunci când îşi va fi epuizat energia, nu se va retrage din­tr-odată, aşa cum a venit. Deşi multe voci susţin că aşa se va sfârşi criza, căci ar fi anormal ca după flux să nu vină refluxul. Numai că un nou boom economic nu poate veni dintr-odată, ca să vestească finalul crizei. Şi nici gândul că am putea avea parte de un boom global nu are vreo bază reală.

Lumea nu înaintează într-un flux unic. Veşti de dată recentă fac referiri la fluctuaţii dintre cele mai diferite, despre o Americă în căutarea căilor de ieşire din criză fără să le fi găsit încă pe toate, o Uniune Europeană care şi-a salvat moneda unică, dar nu şi competitivitatea, o Germanie în pericol de recesiune, o creştere economică încetinită în Brazilia şi Rusia şi, totodată, continuarea creşterii în China, aproape de şapte la sută, deşi o contracţie de o jumătate de punct procentual a produs frisoane pe întreaga planetă. Şi totuşi există un numitor comun în lupta cu criza: pieţele încheie pacte cu statele, acceptând intervenţii în economie.

În crizele precedente, capitalismul mizase pe pieţe. Chiar dacă pieţele greşiseră.  Ei bine, cu rare excepţii, pieţele au fost lăsate să-şi repare singure greşelile. Încrederea în ele fiind nelimitată. La sfârşitul lui 2008 şi în anii următori însă, sub şocul crizei actuale, capitalismul a făcut pact cu statul. Dacă în anii ’30 statul a intervenit după ce focul crizei s-a stins, acum pactul a fost făcut  chiar în toiul crizei.

Într-un mare număr de ţări de pe întreaga planetă s-au produs suprapuneri ale crizei globale peste crizele interne. România, ţară cuprinsă în această categorie, a dovedit vulnerabilităţi interne, care au constituit canale prin care criza globală ne-a afectat direct sau indirect. Opiniile ori analizele privind aceste vulnerabilităţi sunt controversate. Nu-s deloc puţini analiştii şi antreprenorii care gândesc că în ţara noastră cuplarea crizei lumii cu criza internă dăinuie încă din cauza băncilor, care blochează accesul companiilor la finanţare. Aceasta este o faţetă a monedei.

Pe cealaltă faţetă sunt înşirate puncte de vedere potrivit cărora lucrurile ar trebui să fie citite invers. Şi anume că mai întâi va fi nevoie ca economia reală să forţeze avântul într-un nou ciclu economic şi numai după aceea vor veni şi creditele. Pentru că băncile, care au închis umbrelele când a început vremea rea, le vor deschide numai după ce în economie vor reveni zilele însorite.

Se pare că a doua faţetă a monedei este mai aproape de realitate. În acest caz, reforma structurală rămâne singura şansă, singura măsură în stare să aducă economia cu faţa la piaţă, forţând drumul către rezultate maxime cu cheltuieli minime. Un ţel greu de atins, care cere mai multă muncă, mai multă competenţă şi concurenţă la sânge.

Ne preocupă, desigur, ce loc va ocupa România în anii de după criză.  Îngrijindu-ne de viitorul nostru în Uniunea Europeană, trebuie să marcăm câteva puncte: (1) câştigarea profitului din muncă performantă şi nu din inflaţie; (2) mutarea accentului dinspre competitivitatea prin costuri spre competitivitatea prin calitate; (3) preocupare mai mare pentru perfecţionarea continuă a forţei de muncă; (4) formarea unei clase de manageri care să facă faţă cerinţelor de competitivitate. Logica economică obligă România să rezolve urgent această mare problemă: competitivitatea. Şi asta pentru că în topul  competitivităţii făcut înainte de criza financiară globală locul României nu este deloc onorabil. Pentru a schimba locul va trebui să ne mişcăm repede.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO