Opinii

Adrian Vasilescu, BNR: Creditele: imagini publice şi adevăr

Adrian Vasilescu, BNR: Creditele: imagini publice şi...

Autor: Adrian Vasilescu

21.10.2015, 00:04 1725

Tot mai multe voci vorbesc despre blocarea creditării. Să le fi întors băncile atât de brutal spatele solicitanţilor de credite? Cifrele contrazic această imagine. Dacă, într-adevăr, stocul creditelor în valută scade, creditele în lei au luat viteză.

Aşadar, un blocaj, în adevăratul sens al cuvântului, nu există. Creditul se mişcă. Se mişcă în sus. Am remarcat însă un blocaj psihologic. Criza economică globală, care nu ne-a ocolit, a condus şi la noi la restrângerea drastică a fluxurilor valutare externe, ce a făcut ca băncile româneşti cu capital străin să nu se mai bazeze atât de mult pe finanţarea de la băncile-mamă în politica lor de creditare. Ele s-au văzut nevoite să-şi întoarcă faţa către economisirea internă.

Ce concluzii au tras însă clienţii băncilor – firmele şi populaţia? Firmele s-au găsit deseori în faţa unor analize de risc făcute cu teamă exagerată. Din acest motiv, creditarea firmelor nu şi-a urmat cursul firesc, ce ar fi trebuit să contribuie la creşterea valorii adăugate. În acelaşi timp, populaţia s-a aflat în faţa unei mari sfidări: în timp ce resursele băncilor erau limitate, dorinţele, visurile românilor privind creditele, mai ales creditele imobiliare, erau nelimitate. Distanţă mare însă de la vis la realitate, în sensul că o mare parte a populaţiei care îşi dorea împrumuturi nu îndeplinea condiţiile de creditare. În acest context, ritmurile creşterii creditării au încetinit, dar nu s-au oprit. Ritmurile din anii crizei fiind însă departe de cele din anii 2004-2007, când populaţia s-a repezit să ia credite iar băncile s-au dovedit generoase. Atunci, pe piaţa creditelor, fusese pus în funcţiune un orologiu grăbit.

Paradoxal, pentru încetinirea creditării băncile comerciale au dat vina pe Banca Naţională. Reprezentanţii băncilor au spus răspicat că Regulamentul 11 din 2008 al BNR, intrat în vigoare în octombrie acelaşi an, constituia un stăvilar în calea creditării.  Învinovăţirea Regulamentului din 2008 al BNR era însă o ţintă falsă.

E adevărat că acest regulament, prin care banca noastră centrală introducea un nou stil de creditare, întemeiat de diminuarea riscurilor şi pe evitarea supraîndatorării, a stârnit dezbateri furtunoase. Mulţi au spus: BNR blochează creditul. Deşi nu-l bloca. Dar introducea norme de creditare sănătoasă. Practic, Banca Naţională a României a făcut cu un ceas mai devreme pasul pe care mai târziu, în plină criză financiară, l-au făcut multe alte bănci din Uniunea Europeană.

Esenţa normei din 2008 e încă actuală: limitarea riscului de creditare la persoanele fizice. Băncilor li se cerea – şi li se cere – să fie cu ochii în patru în selectarea clientelei. Ca să nu-şi piardă banii acordând credite unor persoane care ar putea deveni la un moment dat insolvabile. Şi, în egală măsură, să nu dea bani unor visători sau unor persoane cu viitor profesional incert, care ar putea să-şi piardă sursa de venit. Banca Centrală nu a făcut – şi nu face – abstracţie de riscul ce plana asupra sistemului bancar: nerambursarea creditului. Şi nici de obligaţia de a-i feri pe cei ce se împrumută de nedorite drame ce ar putea fi determinate, pe parcursul îndelungat al derulării creditului, de o eventuală insolvabilitate. Aşa cum s-a ajuns la cheltuielile pentru lumină, căldură şi întreţinerea locuinţei. Multe familii au intrat în încetare de plăţi. Şi nici faptul că veniturile românilor sunt încă modeste nu este ignorat. O cerere de credit, ca să fie solvabilă, are nevoie de o acoperire solidă. 

Criza, care obliga la restricţii, pentru ca şansa dată unei persoane sau a unei familii de a acoperi o nevoie stringentă cu un împrumut să fie la rândul ei acoperită cu o garanţie solidă, se cam stinge. A rămas însă în picioare condiţia ca nicio bancă să nu-i dea cuiva un credit pentru satisfacerea poftei de consum doar în schimbul unei simple solicitări. Ci să-l întrebe obsedant cum stă cu pofta de muncă şi cu şansa de a avea un loc de muncă permanent şi cert. Să-i verifice, deci, bonitatea.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO