Anii de boom: 2004-2008. Şapte milioane de oameni din România, devenind clienţi ai băncilor, au primit împrumuturi pentru case ori pentru consum. Ei au ajuns să vadă în credit o legătură cu timpul, ca într-o funcţie matematică, fiindcă au început să gândească în viitor. Fapt posibil în împrejurările celor nouă ani de creştere economică neîntreruptă. Din 2000 până în 2008, inclusiv. Şi unde e creştere e loc pentru investiţii şi pentru consum.
Trecând mai departe, la o analiză a puterii de cumpărare a populaţiei, vom descoperi lucruri relevante. Şi acest indicator a cunoscut creşteri mari, în medie. Creşteau salariile, chiar peste rata inflaţiei, se măreau pensiile, veneau bani mai mulţi de la rudele plecate în lume. Plus creditele date de bănci. România avusese şansa, din 2004 până în 2008 inclusiv, pe fondul admiterii ţării în NATO şi al aderării la Uniunea Europeană, la care s-a adăugat liberalizarea totală a contului de capital, să vadă înmulţindu-se intrările de valută. Intrau în ţară în jur de 20 de miliarde de euro pe an, în medie. Bani mulţi, foarte mulţi. Aşa că băncile au împărţit continuu credite populaţiei pentru case, terenuri, bunuri de folosinţă îndelungată şi consum curent.
Şapte milioane de oameni au primit credite. Salariaţi ori pensionari. Dintre ei, 2,7 milioane şi-au rambursat datoriile şi au încheiat orice fel de socoteli cu băncile. Au rămas, cu conturi active (în sensul că au încă rate de plătit), 4,3 milioane de oameni. Cei mai mulţi plătesc cu regularitate, lună de lună. Dar 715.000, în momentul de faţă, înregistrează întârzieri la plată. E vorba de restanţe începând de la 11 lei, care depăşesc 30 de zile. Numărul restanţierilor e variabil, au fost 740.000 în iunie, sunt 715.000 acum, important fiind faptul că plătesc până la urmă. Cei mai mulţi. Sunt însă câteva zeci de mii cu întârzieri mari ori care au cu băncile probleme litigioase.
Cum s-au acumulat astfel de probleme? Răspunsul ce pare a fi la îndemâna tuturor: „Din cauza exagerărilor în procesul de creditare. S-a sărit calul. BNR trebuia să oprească creditul de consum!“... Sau: „Băncile i-au înşelat pe clienţi, le-au dat credite cât au vrut şi acum... îi somează să plătească!“… Adevărul este că se sare calul cu astfel de judecăţi. BNR nu putea să oprească în niciun fel creditul de consum. Nu avea dreptul. Iar acum, când creditul e acuzat public, el trebuie să fie apărat.
Criza va trece. Şi chiar dacă nimic nu va mai fi cum a fost, dacă însăşi lumea se va schimba şi vom fi obligaţi să alegem un alt stil de viaţă, creditul va continua să aducă un plus de bunăstare. Să nu uităm că înainte de criză, la interferenţa zonelor luminoase cu cele întunecate, creştea şansa bunăstării pe datorie. Aici, în aceste zone, care departe de a fi închise erau deschise, în sensul că tot mai mulţi săraci erau absorbiţi în clasa de mijloc, sporeau posibilităţile pentru nenumărate familii ca din veniturile curente să-şi finanţeze în bună parte cheltuielile curente, în timp ce banii pentru case ori pentru bunuri de folosinţă îndelungată să-i împrumute de la bănci. Iată marele pod, construit de economia de piaţă, peste care au trecut sute de mii de oameni, reuşind astfel să-şi schimbe viaţa. După ce, mai întâi, au reuşit să aducă soare în existenţa lor, prin dobândirea unor locuri de muncă sigure, plătite bine sau măcar decent, în condiţiile creşterii economice.
Au fost şi sărituri peste cal. Multe. Au sărit calul băncile interesate „să vândă“ cât mai multe credite, care închideau ochii atunci când clienţii încercau să le înşele, grăbindu-se să îndosarieze actele lor false. Acte atestând venituri închipuite. Dar şi atunci când ticluiau condiţii ascunse în contracte încifrate, pe care să nu le priceapă clienţii, cu intenţia de a-i înşela. Şi ar mai fi de adăugat împovărarea clienţilor cu tot felul de comisioane. Nu s-a constituit însă, niciodată, o masă critică de astfel de ieşiri din rând.
Important este faptul că, în România, şapte milioane de oameni s-au împrumutat la bănci pentru a-şi cumpăra câteva felii de bunăstare. Asta înseamnă democratizarea împrumuturilor: ca milioane de oameni să aibă dreptul să primească credite. Şi chiar să le primească.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 21.08.2013.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
