ZF 24

Adrian Vasilescu, BNR: Să nu mai dăm vina pe ereditate

Foto: Silviu Matei

Foto: Silviu Matei

Autor: Adrian Vasilescu

26.11.2014, 00:07 1356

Întoarcerile înapoi, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea sau în anii interbelici, ne ajută să găsim nenumărate dovezi că boala de care încă mai suferă societatea românească (slaba competitivitate) şi stângăciile în aplicarea tratamentului (lentoarea restructurării) nu sunt nici pe departe ereditare. Dimpotrivă, ne convingem că avem un filon sănătos. Şi că, de-a lungul timpurilor, dar cu deosebire în vremea lui Carol I, elitele şi mari părţi ale claselor sociale şi-au afirmat şi capacitatea de a valorifica acest filon sănătos în folosul ţării.

Ce fel de climat domina atunci ţara? Acum câteva zile, am primit o invitaţie de la Ordinul Arhitecţilor, la lansarea unei cărţi despre proiectul feroviar românesc. Am fost solicitat să-mi spun opinia despre carte, pe care am şi primit-o prin amabilitatea autorului ei, dr. arhitect Toader Popescu. Cartea este fascinantă. Şi nu poate fi decât fascinantă o analiză aprofundată, foarte bine documentată, în care să vezi cum în 47 de ani – din 1869, când a fost construită linia Bucureşti Filaret - Giurgiu şi până în 1916, când calea ferată s-a extins cu o linie între Târgu Jiu şi Bucureşti – România a dobândit o vastă reţea feroviară. Desigur, o astfel de înfăptuire a fost posibilă într-un climat de creaţie şi de edificare, imprimat de şcoli bune, de societăţi de dezbateri, de preocupări pentru dezvoltarea economiei şi de legiferări moderne. Şi, cu deosebire, de personalităţile ilustre ce au dus pe culmi construcţiile româneşti.

Şi iată că, astăzi, vedem cât de puternice sunt tentaţiile în societatea noastră de a susţine că motivele „rămânerii în urmă” a ţării noastre, faţă de ţările dezvoltate, sunt determinate de caracteristici proprii civilizaţiei româneşti. Deşi cartea amintită, despre proiectul feroviar românesc, lângă atâtea alte cărţi despre marile construcţii din vremea lui Carol I sau din anii interbelici, arată limpede că toate câte ni s-au întâmplat în anii comunismului şi rămânerile în urmă din aceşti 25 de ani de după decembrie ’89 sunt doar rodul unor conjuncturi. Şi nicidecum nu sunt reflexe ale genelor noastre.

Astăzi, pe un plan mai larg, ne întrebăm deseori dacă invocatele decalaje dintre România şi ţările dezvoltate, mai cu seamă cele din Uniunea Europeană, sunt „date” pentru totdeauna ori sunt supuse ajustării permanente. Şi dacă sunt supuse ajustării, în ce orizont de timp corecţiile cerute ar putea fi înfăptuite? Este vreo legătură între eforturile de înnoire economică şi evoluţiile ciclice ale economiei globale? Care sunt perspectivele României în încercarea de a depăşi rămânerea în urmă? Poate experienţa trecutului să servească elaborării politicilor economico-financiare şi actelor de drept de azi? Dacă da, care ar fi principalele învăţăminte pe care le poate aduce istoria? Nu-i uşor de răspuns la toate aceste întrebări. Important este însă ca astfel de întrebări să fie formulate. Poate, cu timpul, vor fi date şi răspunsurile. De altfel, ca să avem un răspuns trebuie să existe mai întâi o întrebare.

Problema este că un timp, prin anii ’90 - ’91, dar şi în vremea ce a urmat, s-a tot vânturat în societatea românească ideea unor „modele”. Priveam prin lume, ca să ne alegem un proiect economic convenabil. Ne-am oprit un timp la “modelul suedez”. Nu cel de azi, care a suferit corecţii profunde, ci acela pe care suedezii înşişi îl socoteau învechit. Apoi ne-am îndrăgostit de “modelul japonez”. Ori spre alte modele. Fără să întoarcem capul şi să vedem, înapoi în timp, cum într-un moment crucial al istoriei noastre, în a doua jumătate a veacului al XIX-lea, societatea românească a vibrat cu înţelepciune la răsunetul deşteptării şi a reuşit să întoarcă în favoarea sa roata vremii. Iată un model demn de urmat. Un model întemeiat pe un ansamblu de politici economice şi sociale bine articulat, cu acţiuni eficiente în educaţie, în stilul de viaţă, în economia reală, în economia monetară şi în economia publică, ce au asigurat o bază solidă pentru revigorarea întregii societăţi.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO