Miercuri, pe 7 ianuarie, Banca Naţională a redus dobânda de politică monetară de la 2,75% la 2,5% pe an.
Într-un comunicat care are 5.800 de semne (850 de cuvinte), Consiliul de Administraţie al BNR îşi justifică decizia, face o uşoară trecere în revistă a ceea ce s-a întâmplat şi vorbeşte puţin despre viitor, în termeni de bancă centrală, fără să spună prea multe.
Dacă cineva – companie, manager, antreprenor, până la o persoană fizică – ar citi comunicatul BNR, în afară că dobânda a scăzut şi că s-a îngustat coridorul dobânzilor practicate de BNR (minim – 0,25% şi maxim – 4,75%), cele două decizii având în spate cifre, ceva palpabil, în rest ar înţelege prea puţin, spre deloc, din celelalte semne (cuvinte).
Să facă din nou investiţii? Creşte cererea internă? Să ia din nou credit? Să facă noi angajări? Să crească salariile sau să le scadă? Să îşi cumpere un apartament sau o maşină? Să îşi renoveze casa, care a luat ceva igrasie în ultimii ani?
Economia, business-ul şi populaţia ar vrea un răspuns la aceste întrebări.
Guvernatorul Mugur Isărescu ar răspunde că Banca Naţională nu se ocupă de aceste răspunsuri, obiectivul ei fiind stabilitatea preţurilor şi asigurarea stabilităţii financiare.
În comunicat BNR vorbeşte despre economie doar de trei ori şi despre business niciodată. O dată spune că ”cele mai recente date statistice indică accelerarea dinamicii anule a produsului intern brut (adică a economiei) datorată redresării cererii interne, susţinută de ambele componente majore ale acesteia – consumul şi investiţiile”.
Am putea să traducem acest lucru prin faptul că economia a crescut mai mult în T4 decât aşteptările? La 9 luni creşterea economică fusese de 2,8%.
Într-un alt paragraf BNR spune că ”pe baza datelor disponibile în prezent, deciziile (de reducere a dobânzilor şi a coridorului) vizează asigurarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, concomitent cu revigorarea sustenabilă a activităţii de creditare, de natură să contribuie la realizarea unei creşteri economice echilibrate şi de durată”.
Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară din 7 ianuarie
Imediat urmează următorul paragraf: ”CA al BNR consideră că un mix adecvat de politici macroeconomice, în linie cu prevederile acordurilor de finanţare externă, alături de un proces sustenabil de intermediere financiară şi o remunerare adecvată a depozitelor bancare sunt esenţiale pentru consolidarea economiei româneşti şi întărirea rezistenţei acesteia la şocuri externe”.
Ceea ce spune BNR s-ar traduce prin: Guvernul nu trebuie să renunţe la FMI, băncile nu trebuie să mai reducă dobânzile la depozite, să nu plece economiile din bănci, mai ales dacă este vreo criză externă. Iar în privinţa intermedierii financiare ”trebuie să fie un proces sustenabil”, ca să aducă consolidarea economiei, frază care este valabilă tot timpul.
Cred că oamenii şi companiile au nevoie de mai multe indicii în acest moment în privinţa viitorului economic, lucrul care le lipseşte, asta dacă vrem să îl influenţăm puţin şi să nu-l lăsăm în voia sorţii, doar ca un rezultat a ceea ce se petrece în jur.
BNR menţionează faptul că în continuare există un deficit de cerere, care contribuie la scăderea preţurilor şi ţine inflaţia jos. Dar cum mişcăm cererea? Creşterea uşoară a salariilor, pe medie şi reducerea dobânzilor la credite mişcă ceva din cerere, dar este prea puţin. Ce se câştigă la soldul creditelor în lei se pierde la împrumuturile în valută, iar ce câştigă softiştii pierd constructorii.
Pentru economia românească Isărescu şi BNR reprezintă farul de încredere. Dar acest far trebuie să lumineze mai puternic, să vorbească mai mult, mai ales că a scăzut şi preţul combustibilului.
Business-ul de asta are nevoie în acest moment, de vorbe, de semne, ca să capete curaj.
Scăderea inflaţiei este peste aşteptări (analiza celor mai recente date macroeconomice relevă scăderea ratei anuale a inflaţiei şi plasarea ei sub valorile prognozate, cum spune BNR), dar curajul, esenţial în business, este sub aşteptări.
Unul dintre instrumentele de politică monetară a unei bănci centrale este şi cuvântul, declaraţia înainte de a trece la fapte. Câteodată este un instrument mult mai puternic decât orice reducere de dobândă. Iar BNR îl foloseşte mult prea puţin şi de cele mai multe ori atunci când vrea să liniştească cursul.
Ca economia, business-ul şi populaţia să aibă curaj, să investească, să ia credite, să se mişte, şi BNR ar trebui să fie mai curajoasă cu semnele, cu vorba, că nu o costă nimic acum.
Degeaba spune guvernul că s-a terminat criza (cum a spus în vară Liviu Voinea, ministrul bugetului, în prezent viceguvernator al BNR), dacă nu spune Banca Naţională şi Isărescu.
