Directiva (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului (AMLD) a devenit obligatorie pentru Statele Membre UE începând cu 26 iunie 2017. Până în prezent însă, legislaţia din România nu a făcut paşi vizibili în implementarea măsurilor pe care le prevede această directivă, iar Comisia Europeană a solicitat deja ţării noastre opinia motivată pentru neîndeplinirea obligaţiei de transpunere.
Este important de subliniat faptul că directiva are impact asupra activităţii de conformitate a entităţilor financiar-bancare, precum şi cea a companiilor din sectorul non-financiar (de ex. avocaţi, notari, auditori, furnizorii de servicii din industrii, precum industria extractivă, energetică, HORECA, telecom şi IT, imobiliare, transport, ONG-uri etc.). Prin urmare, este vital ca aceste entităţi să înţeleagă care sunt schimbările ce trebuie făcute în programul de conformitate pentru a se alinia cerinţelor AMLD. Măsurile sunt menite să le pună la adăpost faţă de posibile încălcări şi consecinţele acestora, respectiv evitarea plăţii unor amenzi semnificative, suspendarea activităţii companiei sau implicarea, chiar şi involuntar, în scheme de spălare a banilor.
Ce prevede această directivă?
Actul comunitar aduce o serie de noutăţi legislative cu impact atât asupra mediului de afaceri din România, cât şi asupra activităţilor acestuia cu pieţele străine. Principalele cerinţe introduse se referă la:
► obligativitatea evaluării riscurilor de spălare a banilor/finanţare a terorismului la nivel naţional, sectorial/industrie şi la nivelul fiecărei entităţi;
► asigurarea transparenţei privind beneficiarul real de către companii şi păstrarea informaţiilor complete şi actualizate privind Ultimate Beneficial Owner - UBO;
► necesitatea adoptării măsurilor suplimentare de cunoaştere a clientelei pentru întregul spectru de persoane expuse politic;
► aplicarea măsurilor de precauţie persoanelor care comercializează bunuri, atunci când acestea efectuează sau primesc plăţi în numerar în valoare de cel puţin 10.000 euro, prag scăzut faţă de valoarea anterioară de 15.000 euro.
Directiva creşte semnificativ nivelul sancţiunilor administrative în cazul identificării unor încălcări ale legislaţiei privind spălarea banilor şi finanţarea terorismului, în scopul asigurării eficacităţii, proporţionalităţii şi caracterului disuasiv al pedepsei. Astfel, pentru instituţiile financiare, pragul minim al sancţiunilor are o valoare de 5 milioane Euro sau 10% din cifra de afaceri anuală totală, iar pentru instituţiile non-financiare, acesta se ridică la 1 milion euro. Sancţiunile sunt aplicabile nu numai companiilor, ci şi membrilor organelor de conducere şi altor persoane fizice implicate în aplicarea defectuoasă a legislaţiei împotriva spălării banilor. Faptele pot atrage răspunderea contravenţională, civilă sau penală, în funcţie de gravitatea lor şi valoarea prejudiciului.
Făcând o paranteză pe marginea sancţiunilor în materie penală, menţionăm faptul că Parlamentul European a adoptat în luna ianuarie 2018, un proiect de rezoluţie legislativă referitoare la propunerea de directivă privind incriminarea spălării banilor. Proiectul urmăreşte asigurarea unor standarde minime comune la nivel european, propunându-se pedepse privative de libertate în cazurile de spălare a banilor de minim patru ani, pentru actele grave. În prezent, legislaţia din România stabileşte pedepse cuprinse între 3 şi 10 ani pentru comiterea infracţiunii de spălare a banilor.
Ne punem speranţa că legiuitorul român a introdus aceste schimbări în proiectul de lege pentru transpunerea AMLD în România, care înlocuieşte textul actualei Legi nr.656/2002, într-un mod coerent şi comprehensiv, astfel încât legea să poată fi înţeleasă şi aplicată corect de către companii. Întrebarea este însă cât vom mai aştepta până la adoptarea acestui proiect de lege, deoarece termenul de implementare a fost depăşit.
