Opinii

Cel mai aşteptat indicator: cât a fost creşterea PIB pe trimestrul IV din 2016?

Cel mai aşteptat indicator: cât a fost creşterea PIB...
09.02.2017, 00:07 2325

Marţi, 14 februarie, Institutul Naţional de Statistică va publica datele semnal pentru PIB-ul pe trimestrul IV din 2016 şi pentru tot anul 2016. Niciodată nu a fost atât de mare interesul ca la acest început de an 2017 pentru creşterea PIB şi construcţia bugetului care se bazează pe această creştere.

Din acest punct de vedere, este bine că există un program de guvernare care pune în prim plan creşterea PIB, oricât de ambiţioasă ar fi, şi caută pârghii de relansare. Ceea ce trebuie însă spus este că plusul de PIB nu este un scop în sine.

Ziarul Financiar, care a lansat în toamna anului 2015 programul „România 5%”, ar trebui să fie primul care să aplaude un program guvernamental care aduce creştere economică de 5%.

Aşa cum a spus unul dintre oficialii Finanţelor când a fost întrebat anul acesta despre posibilitatea de a atinge acest nivel al creşterii, rectificat în doar două luni de Comisia de Prognoză de la 4,3% în noiembrie 2016 la plus 5,2% în ianuarie 2017, astfel încât să devină aplicabil bugetul programului de guvernare: „Păi nu aţi lansat voi programul 5%? Iată, aveţi 5%”.

Este adevărat, România are nevoie de un deceniu de creştere economică de peste 5% pentru a recupera din decalajul istoric faţă de Europa de Vest. Însă mare atenţie cum creezi PIB suplimentar. Cu ce preţ? Cu ce datorii?

Este sănătos să adaugi an de an 3% din PIB la datoria publică, adică datorii publice de 5 miliarde de euro în fiecare an, pentru a accelera creşterea economică de la 3% la 5% pe an?  La 3% pe an, cu cât se împrumută astăzi Finanţele, numai dobânzile sunt 750 milioane de lei pe an (170 mil. euro).

Calitatea creşterii economice este esenţială pentru recuperarea decalajelor. Creşterea insularizată - geografic sau din punctul de vedere al sectoarelor economiei - poate fi uşor reversibilă. (Re)crearea de ţesut industrial, prelucrarea resurselor locale prin aportul de valoare adăugată, echilibrarea teritorială a creşterii economice sunt necesare pentru trece de la o creştere economică insularizată la una inclusivă.

Marţi, 14 februarie, se va vedea dacă 2017 va putea asigura o accelerare a creşterii economice aşa cum se doreşte sau economia a trecut deja prin vârf şi urmează o perioadă de încetinire, aşa cum spun unii economişti.

Pe primele nouă luni, creşterea a fost de 4,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Trimestru faţă de acelaşi trimestru din anul anterior, creşterea a evoluat astfel: 4,3%, 6%, 4,4%. Va fi peste 5% în trimestrul IV faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut?

Disparităţile din economie au ajuns enorme, iar soluţia este ca resursele astăzi îngheţate, nefolosite – umane, active imobiliare – să fie utilizate.

Ironic, chiar la vârful statului şi în acelaşi partid sunt doi oameni care provin din două judeţe aflate la distanţă maximă de dezvoltare. Pe de o parte judeţul Timiş, cu şomaj de 1,2% şi un salariu mediu net de 2.400 de lei, conform ultimelor cifre. Judeţul Teleorman este la un şomaj de zece ori mai mare  -11,2%, iar salariul mediu net este de 1.500 de lei.

Aici este cheia pentru o creştere sustenabilă în viitor. Complementaritatea regională, folosirea resurselor disponibile pentru a accelera creşterea în Timiş pe un nivel superior şi atragerea de investiţii în Teleorman prin infrastructură, educaţie şi facilităţi pentru companii poate fi obiectivul „complet” în anii ce vin.

Timişul are zeci de mii de ingineri de soft şi automotive care sunt deja cu veniturile şi stilul de viaţă în Vest. La 500 km, în Gorj, Dolj sau Teleorman, ruralitatea încă domină. Este o fază întârziată a subdezvoltării, iar ceea ce se vede azi în stradă este de fapt explozia modernităţii, a oamenilor care se simt încorsetaţi de tipul de mesaj „închideţi ochii la ce facem noi dacă vă majorăm salariile şi pensiile”. Nu merge.

Oamenii care stau pe picioarele lor, stăpâni pe competenţa sau pe capitalul lor, sunt revoltaţi faţă de acest tip de abordare.

Un mesaj corect către aceşti oameni, al unui guvern preocupat de creştere, ar fi fost: vrem să accelerăm creşterea economică, spuneţi ce aveţi nevoie să câştigaţi mai mulţi bani, să creaţi locuri de muncă, voi antreprenori şi investitori străini să mergeţi să investiţi în judeţe ca Teleorman cu şomaj de peste 10%.

Dacă vrei creştere economică de 5%, fii sigur că oamenii care au transformat România prin munca şi competenţa lor în ultimii 20 de ani ţi-o vor aduce.

sorin.pislaru@zf.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO