În fiecare an câteva acţiuni se detaşează de pluton şi uimesc piaţa cu creşteri de peste 100%. Investitorii care au inspiraţia sau norocul să le aibă în portofoliu de la începutul anului reuşesc astfel să obţină profituri mai mari decât restul sau îşi conservă mai bine investiţiile în cazul în care piaţa scade.
De exemplu, anul trecut Oltchim a închis cu o creştere de 440%, în timp ce indicele BET a pierdut 18%. Astfel, cine ar fi investit 10.000 de lei, la finalul lui 2010, din care 9.000 de lei în indicele BET şi 1.000 de lei în acţiuni Oltchim, ar fi avut la finalul lui 2011 12.780 de lei, respectiv un profit de 2.780 de lei (27,8%). Cum poţi anticipa care vor fi acţiunile cu evoluţii spectaculoase? Din păcate nu există o reţetă, pentru că altfel ar fi mult mai mulţi oameni bogaţi pe bursă. De regulă, câştigurile mari vin cu preţul unor riscuri mari. Oltchim, de exemplu, este o companie care are în continuare o poziţie financiară foarte dificilă (pierderi mari, datorii mari, capitaluri proprii negative), care operează la mai puţin de jumătate din capacitate şi care trimite constant angajaţii în şomaj tehnic. Doar perspectiva privatizării ţine sus preţul acţiunilor Oltchim, astfel că evoluţia din 2011 a fost un pariu pe demararea procesului de privatizare.
În cazul Azomureş (AZO), care a avut a doua creştere din 2011, acţiunile au explodat când a fost anunţată posibila preluare a companiei. E adevărat că Azomureş, spre deosebire de Oltchim, arată mult mai atractiv, cu afaceri şi profituri record în 2011. Cu toate astea, acţiunile nu ar fi avut aceeaşi evoluţie fără perspectiva preluării.
Aşadar, pentru ca o acţiune să evolueze mult mai bine decât piaţa este nevoie de un catalizator care să susţină creşterea puternică a acţiunilor, iar acesta este de regulă o tranzacţie (preluarea pachetului de control), sau în cazuri mai rare o îmbunătăţire categorică a rezultatelor financiare. Printre "candidaţii" eligibili să înregistreze creşteri puternice se numără şi acţiunile care au înregistrat evoluţii mult sub media pieţei în ultimii ani, însă aceste evoluţii slabe pot ascunde şi probleme mari (exemplul Flamingo), astfel că cine mizează pe aceste acţiuni îşi asumă riscuri foarte mari. Aceste riscuri pot fi atenuate printr-o diversificare adecvată a portofoliului care trebuie să cuprindă acţiuni lichide şi atractiv evaluate, care oferă dividende (precum Fondul Proprietatea, Petrom, Transgaz sau BRD). Aceste acţiuni asigură stabilitate portofoliului, dar nu se întâmplă foarte des ca la final de an ele să fie în topul creşterilor, deoarece orice creştere semnificativă a acestor acţiuni atrage şi vânzări mari pentru marcarea profiturilor.
Fără a fi o recomandare de investiţii, iată care sunt acţiunile care, din punctul meu de vedere, ar putea candida la topul creşterilor în acest an:
SIF Oltenia (SIF5)
SIF-urile vor fi fără îndoială în prim-plan în acest an, odată ce pragul de deţinere va fi ridicat de la 1% la 5%, iar investitorii mari vor începe să acumuleze acţiuni. Potenţialul acţiunilor SIF5 este dat, ca la toate SIF-urile de altfel, de diferenţa dintre preţul acţiunilor (1,057 lei) şi valoarea unitară a activului net (VUAN, 2,489 lei la 30 noiembrie). Expunerile ridicate ale SIF-urilor pe sectorul bancar reprezintă un risc, dar şi o oportunitate în cazul în care economia îşi va reveni şi vor fi găsite soluţii la problema datoriilor statelor din zona euro. SIF Oltenia are unul dintre cele mai lichide portofolii, cu diversificare pe sectoarele energetic (SNP, TEL, TGN) şi farmaceutic (ATB, BIO). În plus, structura acţionariatului a suferit modificări, iar acum se caută un echilibru la vârful companiei, după condamnarea lui Dinel Staicu şi după ce Cătălin Chelu şi-a vândut o mare parte din acţiuni. În plus, SIF Oltenia a avut cea mai mare scădere dintre SIF-uri anul trecut, de 16,1%.
Azomureş (AZO)
Care va fi noul Azomureş? Tot Azomureş. Acţiunile producătorului de îngrăşăminte chimice rămân printre cele mai atractive de pe bursă, chiar şi după ce au crescut anul trecut cu 181%. AZO are cel mai mic PER de pe bursă la finalul anului (2,01) şi va raporta afaceri şi profituri record pe 2011. Contextul internaţional rămâne favorabil pentru producătorii de îngrăşăminte, preţurile menţinându-se la un nivel ridicat. În plus, preluarea companiei de către grupul elveţian Ameropa arată interesul ridicat pentru acest sector. În momentul în care vor intra oficial în acţionariatul Azomureş, elveţienii vor fi obligaţi să lanseze ofertă publică de preluare, iar prevederile actuale arată că preţul minim de ofertă ar trebui să fie cel puţin egal cu valoarea capitalurilor proprii pe acţiune (1,95 lei la 30 septembrie 2011).
Rezultă un potenţial de creştere de cel puţin 44% faţă de ultimul preţ din 2011 (1,35 lei).
Teraplast (TRP)/ Alumil (ALU)
Producătorul de profile şi ţevi din PVC Teraplast Bistriţa (TRP) şi-a dezamăgit investitorii în mod constant de la listare, în 2008, până în prezent. Niciun moment de la intrarea acţiunilor pe bursă (în iulie 2008), preţul nu a urcat peste nivelul din oferta publică iniţială (1 leu). Evoluţia a fost influenţată însă de prăbuşirea bursei din 2008 şi de contracţia sectorului de construcţii. La finalul lui 2011, acţiunile Teraplast au atins minimul de la listare, de 0,2 lei, după o scădere de 52%. Compania a raportat pierderi mari în trimestrul al doilea, dar a mai recuperat în T3. Afacerile sunt însăîn uşoară creştere faţăde 2010. În plus, compania şi-a schimbat managementul şi a adus la conducere un expert în restructurări (Ştefan Bucătaru), iar la finalul anului a vândut o parte din activele neutilizate pentru a-şi echilibra poziţia financiară. La finalul anului, capitalizarea companiei a coborât sub 60 mil. lei, în timp ce capitalurile proprii depăşeau 150 mil. lei (deci un raport P/B de 0,4). O revenire a sectorului de construcţii, precum şi lucrările de infrastructură finanţate din fonduri europene ar putea susţine revenirea rezultatelor şi creşterea acţiunilor Teraplast.
Producătorul de profile din aluminiu Alumil Rom Industry (ALU) este o altă companie de urmărit din sectorul materialelor de construcţii. Compania are o capitalizare de 32 mil. lei şi lichidităţi de 20 mil. lei.
Rompetrol Rafinare (RRC)
Un pariu pentru nostalgici. Rompetrol Rafinare (RRC) a fost de la listare (în mai 2004) una dintre cele mai speculate acţiuni de pe bursă. Apogeul a fost atins în 2009, cnd acţiunile RRC au crescut cu 260%, după ce CNVM a obligat noul acţionar majoritar, grupul KazMunaiGaz, să deruleze o ofertă publică de preluare. Între timp, acţionarii care nu au vândut în oferta din martie 2010 (la 0,0751 lei/acţiune), au pierdut circa 50%. La finalul lui 2011 preţul era de 0,0383 lei/acţiune. Rompetrol Rafinare a avut mereu pierderi în ultimii patru ani, iar valoarea companiei a scăzut puternic faţă de nivelul din 2007, când Dinu Patriciu a cedat controlul grupului Rompetrol. Însă acţiunile RRC mai pot face surprize. În vara anului trecut, statul a reintrat în acţionariatul companiei, primind o participaţie de 45% în schimbul unor obligaţiuni de 516 mil. euro pe care kazahii le-au convertit în acţiuni. La preţul actual, participaţia statului mai valorează circa 175 mil. euro, adică o treime din valoarea obligaţiunilor convertite. Guvernul negociază acum cu kazahii vânzarea acţiunilor, iar în cazul în care aceasta se va finaliza este puţin probabil ca statul să accepte un preţ atât de mic. Dacă tranzacţia s-ar face la jumătate din valoarea obligaţiunilor pe care statul le avea de recuperat, adică 258 mil. euro, atunci preţul ar creşte cel puţin cu 50% faţă de nivelul actual. Cum îi ajută lucrul acesta pe micii acţionari? Dacă vor dori să delisteze ulterior compania, kazahii va trebui să le plătească micilor acţionari un preţ cel puţin egal cu cel plătit statului. Riscurile sunt legate însă de lichiditatea redusă a acţiunilor RRC şi de faptul că tranzacţia dintre stat şi KazMunaiGaz ar putea întârzia.
Concefa (COFI)/ Impact (IMP)
Acţiunile companiei de construcţii Concefa Sibiu (COFI) şi cele ale dezvoltatorului imobiliar Impact Bucureşti (IMP) au fost printre cele mai lovite anul trecut pe bursă.
Concefa a scăzut anul trecut cu un neverosimil 83%, în condiţiile în care a raportat surprinzător pierderi de 11,5 mil. lei la nouă luni, iar acţionarul majoritar, Horaţiu Cercel, i-a vândut tatălui său acţiunile, fără a da nicio explicaţie investitorilor de pe bursă, fapt care a crescut presiunea pe cursul acţiunilor. Din aceste considerente, Concefa este un pariu extrem de riscant, în condiţiile în care o astfel de evoluţie a acţiunilor semnalează de multe ori probleme mari sau chiar intrarea în insolvenţă (vezi Flamingo sau Contor Group Arad). Dacă însă compania va reuşi să-şi revină sau măcar îşi va clarifica situaţia, atunci şi acţiunile ar putea avea o revenire puternică. La nouă luni, compania avea datorii de 160 mil. lei şi capitaluri proprii de 95 mil. lei, în timp ce capitalizarea la finalul anului era sub 15 mil. lei, deci un P/B de 0,16. În plus, în acţionariatul Concefa se găsesc o serie de investitori instituţionali puternici (Artio, ING) care au cumpărat acţiunile la preţuri mult mai mari, deci au văzut potenţial în această companie. În final, Concefa este un pariu de totul sau nimic: fie o ia pe urma Flamingo, fie repetă performanţa Dafora din 2009.
În cazul Impact, scăderea a fost anul trecut de 61%, compania a avut pierderi la nouă luni de 14 mil. lei (la afaceri de 9,65 mil. lei), iar managerii au vândut la finalul anului pachete semnificative de acţiuni. Totuşi, Impact are în continuare un portofoliu de apartamente şi terenuri care, deşi dificil de evaluat în condiţiile actuale, ar putea ascunde încă rezerve de creştere. De altfel, faptul că Dan Ioan Popp şi Carmen Săndulescu au găsit cumperători la finalul anului pentru 3,75% din acţiunile companiei, arată că există în continuare fonduri de investiţii care cred că Impact are potenţial (ceea ce nu e şi o garanţie că acţiunile vor creşte). Totuşi, compania nu este foarte puternic presată de datorii, după ce a reuşit să-şi restructureze creditul de la Piraeus Bank. Datoriile la nouă luni erau de 112,5 mil. lei (mai puţin de jumătate faţă de finalul lui 2008), iar capitalurile proprii se ridicau la peste 300 mil. lei. În cazul în care vânzările de apartamente se vor dezmorţi în 2012, Impact ar putea înregistra o evoluţie bună pe bursă.
Acestea nu sunt recomandări de investiţii, ci un exerciţiu de prognoză privind evoluţia acţiunilor
Andrei Chirileasa este editor pieţe de capital al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
