Cine a guvernat mai bine România? USL sau PDL? Este o întrebare pe care fiecare dintre noi ar trebui să şi-o adreseze. Mulţi vor spune nici unul, nici altul. Avem nevoie totuşi de argumente reale, nu de minciuni sau manipulare. Vă ofer câteva repere în tabelul ataşat.
Trecutul rămâne trecut. Să ne centrăm pe progresele şi regresele actuale ale economiei româneşti.
4 progrese
1. PIB-ul a crescut cu 1,8% în primul semestru al acestui an comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent şiţ. Prognoza BNR pentru finalul acestui an este de 2%. Reamintesc că, sub guvernarea PDL, România a încheiat anul 2011 cu o creştere economică de 2,2% (conform INS, vezi tabelul ataşat).
2. Rata anuală a inflaţiei a coborât la 1,9%. După creşterea accelerată a inflaţiei până la nivelul de 5,4% în luna iunie a acestui anşiiţ, inflaţia anuală şi-a reluat tendinţa de scădere ajungând la de 1,9% în luna septembrie a acestui anşiiiţ. BNR a estimat pentru finalul anului 2013 o rată anuală a inflaţiei de 3,1%şivţ. Reamintesc că rata anuală inflaţiei înregistrată în ultima lună de guvernare PDL, adică aprilie 2012, era mai mică, de 1,8%.
3. Exporturile au crescut cu aproape 8% în primele opt luni ale acestui an faţă de aceeaşi perioadă a anului precedentşvţ, după un an 2012 marcat de scăderi ale exporturilor şi importurilor. În schimb, importurile s-au diminuat cu aproape 1%şviţ, semnal prost al consumului intern mai mic. Deficitul comercial s-a redus cu 2,7 mld. euro în primele opt luni ale acestui an comparativ cu perioada similară din 2012 şi ajunge la 3,7 mld. euroşviiţ. Reamintesc că, sub guvernarea PDL, România a înregistrat o creştere a exporturilor cu 21% în anul 2011 faţă de anul anterior (conform tabelului ataşat).
4. Producţia industrială a crescut cu 6,6% în primele opt luni ale acestui an comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent datorită creşterii industriei prelucrătoare cu 8,1% şi a industriei extractive cu 3,5%şviiiţ. Cu toate acestea, producţia industrială s-a redus cu aproape 16% în luna august a acestui an faţă de luna anterioarăşixţ.
10 regrese
1. Singura strategie economică a USL este taxarea în loc să absoarbă fonduri europene şi să diminueze evaziunea fiscală. USL a introdus 30 de taxe noi şi impozite majorate în doar 17 luni de guvernare. Nu a scăpat nimeni neimpozitat, nici micul fermier, nici micul antreprenor, nici românul de rând.
Deşi USL a anunţat că va atrage fonduri europene substanţiale în acest an, sumele primite de la UE au scăzut cu aproape 4% în primele opt luni ale acestui an comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedentşxţ.
Evaziunea fiscală căpuşează România cu 14% din PIB, mai mult decât bugetul cumulat al educaţiei şi sănătăţii pentru acest an. Evaziunea fiscală a crescut cu 5,6% în ultimul an, de la 76,8 mld. lei cât era în anul 2011 la 81,1 mld. lei în anul 2012, conform raportului anual al Consiliului Fiscalşxiţ. Cu alte cuvinte, nivelul atins de evaziunea fiscală în 2012 depăşeşte bugetul cumulat al sănătăţii (6,2% din PIB) şi educaţiei (4,6% din PIB) alocat pentru anul 2013. Reamintesc că sub guvernarea PDL evaziunea fiscală a scăzut cu 3,5% în anul 2011 faţă de anul precedent (conform tabelului ataşat).
Românii pierd anual 10 miliarde euro la bugetul de stat din cauza faptului că statul nu colectează corect TVA-ul, ci îl lasă în buzunarele infractorilorşxiiţ. În realitate, statul încasează acum din TVA echivalentul unui TVA de 13% colectat corect. Avem cele mai mari pierderi din colectarea TVA din întreaga Europă.
Deficitul bugetar a crescut cu 11% în primele opt luni ale acestui an comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, ajungând la 7,9 mld. lei (1,3% din PIB)şxiiiţ. Asta înseamnă că guvernul Ponta cheltuie în fiecare zi cu aproximativ 7,2 mil euro mai mult decât încasează.
2. USL este o fabrică de şomeri. Numărul şomerilor a crescut cu 51.000 persoane în luna august a acestui an comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, ajungând la 744.000 persoaneşxivţ. Rata şomajului a ajuns la 7,5%, identică cu cel mai ridicat nivel al şomajului din timpul celei mai dure crize economice (din martie 2010)şxvţ.
3. Consumul românilor este în scădere. Comerţul cu amănuntul a scăzut cu aproape 1% în primele 8 luni ale acestui an faţă de perioada similară din 2012şxviţ. Serviciile prestate populaţiei s-au redus şi ele cu aproape 4% în această perioadăşxviiţ.
4. Românii nu îşi mai pot plăti datoriile la bănci. Creditele neperformante, adică întârzierile mai mari de 90 de zile la plata creditelor, au ajuns la o pondere de 21% în total credite şi dobânzi în luna august 2013, în creştere cu 5 puncte procentuale faţă de luna aprilie 2012şxviiiţ.
5. Investiţiile publice sunt blocate, iar investitorii străini ne evită. În loc să investească, USL alocă bani aparatului birocratic. Cheltuielile cu investiţiile au scăzut cu 13% şi cheltuielile de personal au crescut cu 15% în primele 8 luni din anul 2013 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedentşxixţ. USL a încheiat anul 2012 cu o scădere cu 2,2% a cheltuielilor pentru investiţii publice faţă de anul anterior, comparativ cu creşterea acestora cu 7,7% în anul 2011 faţă de anul precedent (conform tabelului ataşat).
Investitorii străini ne evită. Investiţiile străine directe (ISD) au scăzut cu 36% şi au ajuns la 1,1 mld. euro în primele opt luni ale acestui anşxxţ. Diferenţa faţă de cele 10 miliarde euro promise de Ponta e uriaşă. Acest guvern este total decuplat de la realitatea economică.
6. Din ce în ce mai multe firme intră în insolvenţă. În primele 8 luni ale acestui an 10.313 firme au intrat în insolvenţă, conform datelor ONRCşxxiţ. Asta înseamnă că, în fiecare zi a acestui an, aproape 43 de firme au intrat în medie în insolvenţă. În anul 2012 s-a deschis procedura de insolvenţă pentru un număr total de 25.842 firme, cu 20% mai multe decât în anul 2011şxxiiţ. Astfel, în anul 2012, sub guvernarea USL, numărul firmelor intrate în insolvenţă pe zi a fost de aproximativ 71, în timp ce în anul 2011, sub guvernarea PDL, au intrat în insolvenţă circa 59 de firme pe zi (conform tabelului ataşat).
România este clasată pe ultimul loc în UE şi locul 102 în lume (din 185 ţări) în ceea ce priveşte soluţionarea insolvenţelor, conform raportului „Doing Business 2013” al Băncii Mondialeşxxiiiţ. Indicatorii luaţi în calcul au fost: timpul mediu necesar creditorilor pentru a-şi recupera banii (în cazul României este de 3,3 ani), nivelul cheltuielilor de judecată (în cazul României sunt de 11% din valoarea averii debitorului) şi rata de recuperare (în cazul României este de 29,2 cenţi pe dolar recuperaţi de către creditori în urma procedurilor de reorganizare, lichidare sau executare silită).
USL nu a găsit o rezolvare viabilă a acestei probleme. De aceea, am redactat şi depus o moţiune simplă în Parlament, semnată de PDL, în care semnalez gravele erori ale noului Cod al Insolvenţei propus de USL prin Ordonanţa de Urgenţă din 2 octombrie 2013. E a 170-a O.U.G. adoptată în cele 17 luni de guvernare Ponta. Argumentaţia integrală poate fi găsită aici.
7. Românii construiesc mai puţin. Lucrările de construcţii au scăzut cu aproape 1% în primele opt luni al acestui an faţă de aceeaşi perioadă din 2012, ca urmare a diminuării cu 10% a volumului lucrărilor de construcţii noişxxivţ.
8. Resursele de energie se diminuează. Resursele de energie primară au scăzut cu 12%, iar cele de energie electrică cu 7% în primele opt luni ale anului 2013 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedentşxxvţ, semn al unei economii care nu mai poate produce.
9. Deficit înregistrat de administraţiile locale în anul 2012 pentru prima dată în ultimii ani. În anul 2012, administraţiile locale au înregistrat pentru prima dată în ultimii ani deficit bugetar, de peste 200 milioane de euro, adică în jur de 1 miliard leişxxviţ. Deficitul înregistrat în anul 2012 se datorează în principal creşterii cheltuielilor cu bunuri şi servicii cu 1,2 miliarde lei, a cheltuielilor de personal cu 650 milioane de lei şi a cheltuielilor cu asistenţa socială cu 70 milioane lei.
10. Privatizările Oltchim şi CFR Marfă au eşuat lamentabil. Aşa cum recunoştea chiar fostul ministru al economiei, Varujan Vosganian, privatizarea Oltchim de anul trecut a fost doar un circ de ochii FMIşxxviiţ. La cum s-au desfăşurat lucrurile putem trage concluzia că şi în cazul privatizării CFR Marfă a fost vorba despre acelaşi lucru. Problema este însă că atât imaginea, cât şi bugetul ţării au avut de suferit din cauza acestui „joc de glezne”.
Oltchim şi CFR Marfă au înregistrat pierderi de două ori, respectiv de patru ori mai mari în anul 2012 faţă de anul 2011. În cazul Oltchim pierderea a crescut de la 278 mil. lei în anul 2011 sub guvernarea PDL la 569 mil. lei în anul 2012 sub guvernarea USL, iar în cazul CFR Marfă pierderea s-a majorat de la 94 mil. lei în anul 2011 sub guvernarea PDL la 405 mil. lei în anul 2012 sub guvernarea USLşxxviiiţ. În plus, aproximativ 1.000 de oameni au fost deja disponibilizaţi de la Oltchim în vara acestui anşxxixţ, iar CFR Marfă vrea să disponibilizeze 1.416 angajaţi în perioada noiembrie-decembrie 2013, conform unei notificări trimise către Ministerul Transporturilorşxxxţ.
Privatizarea eşuată de la Oltchim şi situaţia îngrijorătoare a salariaţilor m-au determinat să depun, alături de alţi 53 de colegi din PDL, o moţiune simplă în Parlament pe această temă. USL a respins-o nepăsător. Argumentaţia integrală poate fi găsită aici.
Andreea Paul
Prim-Vicepreşedinte al PDL,
Deputat de Ţara Oaşului, Satu Mare
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
