Brexit-ul este un eveniment istoric unic şi nimeni nu poate anticipa în prezent toate efectele asupra domeniului economic şi financiar. În acest sens, se impune un proces atent de evaluare a impactului şi a consecinţelor, urmat de o predicţie a principalelor evoluţii pe termen mediu şi lung.
Identificarea soluţiilor pentru evitarea şi limitarea perturbaţiilor, precum şi administrarea riscurilor va fi un proces continuu şi de durată. Toate aceste aspecte ar trebui să genereze un mecanism complex de transformare şi de adaptare la noile condiţii.
În prezent, este cunoscută formula de asociere a statelor EEA (Norvegia, Liechtenstein şi Islanda) la Uniunea Europeană, care asigură accesul la piaţa unică, fără a avea statutul de membru al UE. În termenul de doi ani prevăzut de articolul 50 al Tratatului de la Lisabona, pragmatismul va lua locul sentimentelor şi se vor fi identificat cele mai bune soluţii în interesul ambelor părţi, astfel încât să se asigure diminuarea efectelor disruptive.
Piaţa de capital este cel mai sensibil barometru al evenimentelor politice şi sociale, iar Brexitul survine într-un moment în care Europa are nevoie de pieţe mai stabile, mai mari şi mai eficiente. Scăderea de vineri 24 iunie 2016 a burselor - Londra (FTSE100) - 3,2%, Frankfurt (DAX) - 6,8%, Paris (CAC) - 8,04%, Milano (FTSE MIB) - 12,48, Bucureşti (BET) - 3,53% -reflectă reacţia de prim moment la rezultatele referendumului, concretizată prin scăderea preţului activelor financiare. Un anumit sentiment de nesiguranţă, pe un fond de volatilitate accentuată, s-a resimţit la nivelul pieţelor, investitorilor şi emitenţilor. Luni 27 iunie 2016 pieţele şi-au mai temperat scăderea, iar bursa de la Bucureşti a închis uşor pe plus.
Bursa de la Bucureşti se află încă în categoria pieţelor de frontieră, în special din cauza lichidităţii reduse, aspect care funcţionează în acest caz în beneficiul investitorilor, limitând într-o oarecare măsură mişcările de preţ. Totodată, investitorii instituţionali români deţin o cotă importantă din capitalul tranzacţionat pe bursă, ceea ce oferă un echilibru pieţei. Brexitul ar putea implica însă şi oportunităţi pentru piaţa românească de capital, prin mutarea unor investiţii de capital din Marea Britanie, în contextul existenţei unei singure reglementări europene consistente a pieţelor financiare.
Referitor la piaţa asigurărilor, se poate aprecia că influenţa Brexit-ului nu se va resimţi în mod direct, având în vedere că asigurătorii români nu activează pe piaţa din Marea Britanie, în baza paşaportului european, şi datorită faptului că majoritatea asiguraţilor sunt din România. Nu sunt însă excluse anumite influenţe indirecte rezultate ca urmare a parteneriatelor încheiate cu reasigurători din UK sau ca urmare a scăderii generale a preţului activelor financiare. Pe de altă parte, calitatea activelor care acoperă rezervele tehnice s-a imbunătăţit, aproximativ 40% fiind investiţii în titluri de stat româneşti.
În contextul Brexit-ului se poate aprecia menţinerea rezilienţei sistemului de pensii private, datorată investiţiilor prudente şi conservatoare ale fondurilor de pensii private. Astfel, în medie de aproximativ 66% din active, în cazul fondurilor de pensii Pilon II, şi 64% în cazul fondurilor de pensii Pilon III, sunt investitie în titluri de stat româneşti, diferenţa până la 93% fiind investită în România, unde piaţa de capital nu este atât de volatilă.
În concluzie, vor exista consecinţe ale Brexit-ului atât directe, cât şi indirecte, greu de cuantificat la momentul actual, în condiţiile inexistenţei unui precedent, dar care se vor putea gestiona în limite rezonabile.
Cornel Coca Constantinescu este prim-vicepreşedinte, Autoritatea de Supraveghere Financiară
