De unde poate tăia guvernul 1-2 miliarde de euro la cheltuielişi de unde poate aduce un plus de venituri de 1-2 miliarde de europentru ca deficitul bugetar să coboare spre 5 miliarde de euro,adică 4% din PIB?
Ecuaţia este simplă: pe de o parte sunt cheltuieli de circa 46 demiliarde de euro, pe de altă parte venituri de circa 38 de miliardede euro. Deficit: 8 miliarde de euro, adică 7% din PIB. Ce va faceguvernul ca deficitul să coboare la 5 miliarde de euro, adică deunde pot proveni 3 miliarde de euro?
Mai mult de un sfert din veniturile la bugetul consolidat, adicăcirca 11 mld. euro, vin din TVA şi accize. Acestea sunt dejamajorate, deci nu se mai poate umbla la ele.
Alte 8 miliarde de euro sunt veniturile din contribuţiile socialepentru pensii. Poate fi majorată contribuţia de asigurări sociale(CAS)? Probabil că businessul ar exploda, în condiţiile în carepentru plata unui salariu net de 1.000 de lei, cheltuielileangajatorului sunt deja acum de 1.800 de lei din cauza CAS-uluifoarte ridicat.
O majorare a contribuţiei de sănătate ar încărca de asemeneacheltuiala angajatorilor cu salariile, iar veniturile instituţiilorautofinanţate înseamnă taxe parafiscale care au crescut deja înultimii ani.
Rămân impozitul pe profit, pe venit sau pe proprietăţi.
1. Impozitul pe profit: 3 mld. euro
La 16% cotă de impozit pe profit, statul a încasat de la companiiîn 2009 13,2 miliarde de lei (3 mld. euro), ceea ce înseamnă cămasa profitului impozabil la nivelul întregii economii este decirca 80 miliarde de lei. La o marjă de profit de 10%, rezultă căcifra de afaceri a companiilor din România este de circa 800miliarde de lei (200 miliarde de euro), ceea ce corespunde cudatele de la Registrul Comerţului.
În scenariul majorării acestui impozit de la 16% la 20%, cum apropus FMI iniţial, ar însemna o creştere cu un sfert aîncasărilor, adică în loc de 13 mld. lei circa 17 mld. lei. Plusulînseamnă circa 800 milioane de euro, presupunând că încasările arfi la nivelul anului 2009.
Dezavantajul major: pierderea de competitivitate a companiilor,frânarea investiţiilor.
2.Impozitul pe venit: 4,4 mld. euro
La 16% cotă de impozit pe venit, statul a încasat de la persoanefizice, în primul rând salariaţi, circa 18,5 miliarde de lei, adică4,4 miliarde de euro, în 2009. La o eventuală majorare a coteiunice de la 16% la 20%, cum a propus FMI, încasările în plus ar fide circa 1,1 miliarde de euro.
În cazul reintroducerii impozitului progresiv nu se poate face unscenariu privind nivelul veniturilor, pentru că nu se cunosctreptele de impozitare. Luând cea mai rea situaţie - 30% impozitpentru salariile brute mai mari de 8.000 de lei şi 20% pentru celeîntre 4.000 şi 8.000 de lei, probabil că suma strânsă în plus labuget ar fi 600-800 milioane de euro.
În octombrie 2009 existau 40.000 de salarii brute de peste 8.000 delei şi circa 200.000 de salarii brute de peste 4.000 de lei.
3.Impozitul pe proprietăţi: 800 mil. euro
Doar 3,4 miliarde de lei (800 milioane de euro) au strâns guvernulşi autorităţile locale din impozitul pe proprietăţi în 2009. La 9milioane de teren arabil, 8 milioane de locuinţe şi 5 milioane demaşini, este destul de puţin. Impozitul mediu la o locuinţă este decirca 30 de euro.
Probabil că este necesară o schimbare a filozofiei fiscale, însensul majorării taxelor pe stocuri - adică pe proprietăţi - şimicşorării celor pe fluxurile de venit care creează aceste stocuri- adică pe venit şi pe profit.
Problema este că impozitul pe proprietăţi afectează pe toată lumea,inclusiv pe cei scoşi din circuitul economic şi din această cauzăguvernul ezită să treacă la impozitarea proprietăţilor.
Dar doar o impozitare mai strictă aduce activele îngheţate încircuitul economic, productiv.
4.Cheltuielile cu personalul: 11 mld.euro
Toată lumea se întreabă de ce guvernul nu reduce drasticcheltuielile de personal. La o privire mai atentă asupra bugetuluiînsă, se observă că nu autorităţile centrale au cele mai maricheltuieli de personal, de 15,2 miliarde de lei în 2009, ciadministraţiile locale: 17,9 miliarde de lei. Însă cea mai mareproblemă este la cheltuielile cu personalul ale instituţiilorautofinanţate: 12,9 miliarde de lei în 2009, de trei ori mai multdecât în 2004. Acestea sunt autorităţi de genul Agenţiei pentruComunicaţii sau Oficiul de Cadastru. Nesupravegheate, acesteinstituţii au folosit majorarea veniturilor - aşa-numitele taxeparafiscale - în special pentru majorarea propriilor salarii.
În 2004, "autofinanţatele" aveau venituri de 9,3 miliarde de lei lacheltuieli de personal de 4,5 miliarde de lei, deci doar o jumătatedin banii strânşi mergeau pe salarii, pentru ca în 2009 82% dinveniturile de 15,7 miliarde de lei să meargă pe salarii, adică 12,9miliarde de lei.
5.Cheltuielile cu bunuri şi servicii şi de capital - 12mld. euro
Statul român a cheltuit în 2009 7 miliarde de euro pe bunuri şiservicii, de două ori mai mult decât în 2004, iar dacă la acestease adaugă 5 miliarde de euro pentru investiţii (21,9 miliarde delei), rezultă că statul creează business anual de 12 miliarde deeuro pentru firmele private.
O eventuală economie la acest capitol de 10% ar aduce 1,2 miliardeeuro în plus la buget. Nu este clar cum ar putea fi făcută aceastăeconomie, în condiţiile în care chiar folosirea sistemului deachiziţii publice e-licitatie nu prevede ca în cazul fiecăreiinstituţii să existe un cont distinct unde să meargă economiileobţinute prin reducerea preţurilor determinată de competiţiaofertelor.
6.Asistenţa socială: 5 mld. euro
În cinci ani, sumele pentru asistenţă socială (exclusiv pensii şişomaj) au explodat de la 5,3 miliarde de lei (4,4 miliarde lei dela bugetul de stat şi 0,9 miliarde de lei de la bugetele locale)până la 21,1 miliarde de lei, din care 18 miliarde de lei de laguvern. Problema principală la asistenţă socială este lipsa unorbaze de date pentru identificarea exactă a celor care au cuadevărat nevoie de asistenţă.
Între Ministerul Finanţelor şi bugetele locale, care colecteazăimpozitele pe venit şi pe proprietăţi, deci au imaginea exactă asituaţiei financiare a fiecărui contribuabil, şi Ministerul Muncii,care distribuie cea mai mare parte a acestor ajutoare, nu existăcomunicare, astfel încât sunt multe cazuri în care ajutoarele suntrisipite pentru persoane neîndreptăţite.
Concluzia
Concluzia este că dacă guvernul vrea să nu se atingă de impozitulpe profit şi de cel pe venit, trebuie să reducă drasticcheltuielile de personal în instituţiile autofinanţate, de undepoate economisi 1 miliard de euro, să mărească impozitul peproprietăţi şi să taie din ajutoarele sociale prin scoaterea lalumină a celor ce beneficiază fără drept de acestea. De asemenea,pentru a majora contribuţiile la sănătate, unde veniturile totalesunt de circa 3 miliarde de euro, o bază de date a tuturor celorcare accesează serviciile de sănătate fără să fie înregistraţi caplătitori de contribuţie confruntată cu bazele de date ale fisculuiva putea aduce o majorare substanţială a veniturilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
